România, printre ţările cu cei mai puţini consumatori de droguri

• Social

  • Intervenţii ale lui Voicu şi pentru Oprişan, Manuela Mitrea, Maria Schutz şi Ludovic Orban - DNA 21:29
  • Voicu i-a cerut lui Mihai Călinescu să dea dispoziţie ca Locic să nu fie pus sub învinuire 20:05
  • Radu Mazăre susţine că discuţia dintre fratele său şi Cătălin Voicu a avut loc "într-o cârciumă" 19:51
  • Voicu: Unim DNA cu DIICOT, îl aducem pe Miclescu de la pensie; Al. Mazăre: Şi nu ne ia iar pe noi? 19:43
  • Persoanele cu handicap irecuperabil ar putea fi scutite de prezenţa anuală la comisia de evaluare 19:26

Potrivit raportului OECD, cele mai scăzute niveluri (sub 10%) ale prevalenţei consumului de canabis pe parcursul vieţii sunt raportate în România, Grecia, Cipru, Finlanda, Suedia şi Norvegia.

Datele OEDT pentru 2007 indică cea mai ridicată prevalenţă pe parcursul vieţii în rândul elevilor de 15 şi 16 ani în Republica Cehă (45%), în timp ce Estonia, Franţa, Ţările de Jos, Slovacia şi Regatul Unit raportează niveluri ale prevalenţei cuprinse între 26% şi 32%.

În 15 ţări se raportează niveluri ale prevalenţei consumului de canabis pe parcursul vieţii cuprinse între 13% şi 25%.

"În general, prevalenţa pe parcursul vieţii în rândul elevilor înregistrează diferenţe scăzute între sexe. Cea mai ridicată prevalenţă a consumului de canabis în ultima lună în rândul tinerilor de 15-16 ani din Europa este raportată de Spania (20%) şi de Republica Cehă (18%)", potrivit raportului citat.

România, alături de alte şase ţări - Grecia, Cipru, Malta, Finlanda, Suedia, şi Norvegia - au raportat o prevalenţă a consumului de canabis în decursul vieţii în general stabilă şi la niveluri scăzute.

În rândul consumatorilor de droguri care încep tratamentul prima dată, consumul primar de canabis este raportat de 67% din cei cu vârste între 15 şi 19 ani şi de 78% din cei sub 15 ani.

"În general, 24% din consumatorii primari care încep tratamentul în ambulatoriu sunt consumatori ocazionali, deseori trimişi probabil de
sistemul de justiţie penală; 12% consumă canabis săptămânal sau mai rar; aproximativ 18% consumă drogul de 2-6 ori pe săptămână, iar 47% sunt consumatori zilnici, aceştia reprezentând cel mai problematic grup", precizează sursa citată.

În România, Ungaria şi Croaţia, majoritatea consumatorilor de canabis sunt ocazionali, în timp ce în Belgia, Danemarca, Spania, Franţa, Malta şi Ţările de Jos, majoritatea sunt consumatori zilnici.

În ce priveşte consumul de ecstasy şi amfetamine, estimările privind prevalenţa consumului de-a lungul vieţii variază între 15% şi 71% pentru ecstasy şi între 17% şi 68% pentru amfetamine.

România este printre ţările cu prevalenţa cea mai scăzută în totalul populaţiei şi în ce priveşte consumul de ecstasy şi amfetamine, alături de Grecia, Malta, Litania şi Polonia.

În 2007, opiaceele, în special heroina, au continuat să fie principalul drog raportat de consumatorii care au început un tratament în ambulatoriu, acestea fiind declarate ca drog primar de 54% dintre pacienţi, urmate de canabis (21%) şi cocaină (18 %).

Cele mai reduse proporţii de consumatori prin injectare în rândul consumatorilor de opiacee care încep tratamentul sunt raportate de către Danemarca şi Ţările de Jos, iar procentul cel mai ridicat este înregistrat de Lituania, Letonia şi România.

În România, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Finlanda şi Norvegia se estimează că tratamentul de substituţie este disponibil unei minorităţi de consumatori de opiacee.

Opiaceele, în special heroina sau metaboliţii acesteia, sunt prezente în majoritatea cazurilor de decese legate de consumul de droguri raportate în Europa.

În cele 22 de ţări care au furnizat date, opiaceele au reprezentat între 35 % şi aproape 100% din toate cazurile, 11 dintre aceste ţări raportând procentaje de peste 85 %.

Factorii asociaţi cu supradozele de heroină includ injectarea şi consumul concomitent de alte substanţe, în special alcool, benzodiazepine şi unele antidepresive, precum şi comorbiditate, asociate cu supradozele anterioare şi lipsa de sprijin.

"Aceasta sugerează că o proporţie substanţială din toate decesele induse de droguri poate fi legată de policonsum", susţin autorii raportului.

Bărbaţii reprezintă majoritatea deceselor prin supradoză de heroină care se produc în Europa (82%). În majoritatea ţărilor, vârsta medie a celor care sunt victimele supradozelor este de 35 de ani, iar în multe cazuri creşte, sugerând o posibilă stabilizare sau o scădere a numărului de tineri consumatori de heroină.

"În general, 14% din decesele prin supradoză raportate în Europa se produc în rândul celor sub 25 de ani, deşi în Bulgaria, Austria şi în unele ţări care raportează numere reduse de decese induse de droguri (Malta, Cipru, Slovacia, România), peste o treime din decese prin supradoză apar la acest grup de vârstă, ceea ce poate indica în aceste ţări o populaţie mai tânără consumatoare de heroină sau de droguri prin injectare", potrivit raportului OEDT.