Sesizarea privind formarea completelor de cinci judecători, dezbătută la CCR. Greblă (Guvern): Componenţa s-a făcut în afara legii/ Tarcea: ÎCCJ se află într-o situaţie inedită, de a explica de ce a aplicat legea

CCR dezbate, miercuri, de la ora 10.00, sesizarea privind conflictul juridic Parlament-ÎCCJ referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă. Părţile îşi vor susţine punctele de vedere, secretarul general al Executivului, Toni Greblă, va prezenta argumentele Guvernului. Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă. Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să se aplice doar de la 1 ianuarie 2018, în timp ce Guvernul susţine că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia.

1991 afișări
Imaginea articolului Sesizarea privind formarea completelor de cinci judecători, dezbătută la CCR. Greblă (Guvern): Componenţa s-a făcut în afara legii/ Tarcea: ÎCCJ se află într-o situaţie inedită, de a explica de ce a aplicat legea

Sesizarea privind formarea completelor de cinci judecători, dezbătută ACUM la CCR. Greblă (Guvern): Componenţa s-a făcut în afara legii/ Tarcea: ÎCCJ se află într-o situaţie inedită, de a explica de ce a aplicat legea

UPDATE 10.30 Cristina Tarcea, la CCR: ÎCCJ se află într-o situaţie inedită, de a explica de ce a aplicat legea

Preşedintele ÎCCJ Cristina Tarcea a declarat, miercuri, în şedinţa Curţii Constituţionale în care se dezbate conflictul instituţional pe constituirea completului de 5 judecători, că este inedită situaţia în care explicaţiile vin pentru aplicarea legii în litera şi spiritul ei.

"Înalta Curte se află într-o situaie inedită, de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei, legea. Litera şi spiritul legii înseamnă şi respectarea termenelor pe care legea le impune", a spus Cristina Tarcea, în şedinţa CCR.

Preşedintele Înaltei Curţi a adus în discuţie şi la instituţia care a sesizat conflictul, şi anume Guvernul, deşi conflictul este între ÎCCJ şi Parlament.

"Nu am făcut niciun fel de referire la calitatea procesuală a titularului sesizîrii, deşi e ciudat că se invocă blocaj între două autorităţi, iar o altă autoritate face sesizarea", a mai spus Tarcea.

UPDATE 10.00 Reprezentantul Guvernului, fostul judecător CCR Toni Greblă, în prezent SGG: Componenţa s-a făcut în afara legii

Secretarul general al Executivului, Toni Greblă, reprezentantul Guvernului la dezbaterea CCR pe sesizarea privind formarea completelor de 5 judecători, a spus în şedinţă că au fost făcute în afara legii completele de la instanţa supremă.

„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legale a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a stablit contrar şi peste, adăugâng la prevederile legii că în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, sunt desemnaţi de drept în fiecare cele două complete de judecători, astfel încât şi în prezent, ÎCCJ, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit printr-o hotărâre a Colegiului director, că prevederea legală nu se aplică decât de la 1 ianuarie 2019. Componenţa acestor complete s-a făcut în afara legii şi practica constituţională e constantă, textele constituţionale de asemenea. Legea e de strictă interpretare şi niciun alt organ în afara de Parlament nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a spus Toni Greblă în dezbaterea de miercuri de la CCR.

Greblă a mai spus că instanţa supremă a „înfrânt” voinţa Parlamentului, care este unicul legiuitor.

Nu înţelegem de ce, dacă s-au tot tras la sorţi cei 4 membri, de ce nu s-au tras la sorţi cei patru membri, de ce nu s-a tras la sorţi şi al cincilea. (...) Încrederea justiţiablilor într-un astfel de procederu poate crea o suspiciune cu privire la compunerea completului de judecată. Înalta Curte e obligată să aplice prevederile legale de la data intrării în vigoare. Instanţa trebuie să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte deoarece aceasta din urmă, refuzând să aplice legea, a înfrânt voinţa Parlamentului, unicul legiuitor”, a mai spus Toni Greblă la dezbatere.

De asemenea, Forumul Judecătorilor şi Ministerul Public au depus înscrisuri la CCR pentru a se constata că nu există conflict constituţional. Pe de altă parte, avocatul Toni Neacşu a cerut constatarea existenţei unui astfel de conflict.

 


ŞTIRE INIŢIALĂ 

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Conform textului sesizării obţinute de MEDIAFAX, premierul argumentează că instanţa supremă şi-a stabilit propriile reguli, încă din 2014, în ceea ce priveşte completele de 5 judecători şi refuză intenţionat să aplice modificările legale.

În documentul obţinut de MEDIAFAX, depus la Curtea Constituţională, Viorica Dăncilă susţine următoarele:

"-considerăm că neaplicarea de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în privinţa completelor de 5 judecători, a legii astfel cum a fost adoptată în Parlament, împreună cu refuzul explicit de a modifica configuraţia completelor în acord cu prevederile legale, reprezintă o depăşire de către instanţa supremă a atribuţiilor sale constituţionale prin arogarea unor atribuţii care revin Parlamentului, situaţie care este de natură să creeze un conflict juridic de natură constituţională.

-în practică, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit în februarie 2014, un alt sens al alin 5 art 32 din Legea nr 304/2004, reţinând că persoanele enumerate acolo să fie considerate ca făcând parte "de drept" din compunerea completurilor de 5 judecători.

- în baza acestei interpretări a Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu februarie 2014, (dată cu vădită încălcare a legii), odată cu intrarea în vigoare a Legii 255/2013, în completele de 5 judecători, desemnarea prin “tragere la sorţi, în şedinţă publică” a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat „de drept” preşedintele ÎCCJ, vicepreşedinţii sau şefii de secţie.

-acest conflict de natură constituţională poate fi plasat/analizat pe două coordonate: în primul rând, şi cel mai evident, este vorba despre o înfrângere sistematică a voinţei legiuitorului şi chiar a Curţii Constituţionale, în al doilea rând, mai puţin evident, dar la fel sau poate chiar mai grav, înfrângerea garanţiilor constituţionale ale accesului liber la justiţie, care are vocaţie de drept, dar şi de principiu constituţional, aplicabil tuturor drepturilor fundamentale.

-făcând totală abstracţie de dispoziţiile exprese ale legii, şi de competenţa sa astfel cum este circumscrisă de art 126 din Constituţie, ÎCCJ a procedat, în mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, potrivit unei “reguli” proprii, la stabilirea componenţei completelor de 5 judecători, pentru ca, prin ultima hotărâre a Colegiului de conducere să refuze explicit aplicarea imediată a noii legi, creând ea însăşi aşa zise norme tranzitorii care nu reprezintă altceva decât o consfinţire expresă a încălcării legii (Hotărârea din 89/04.09.2018)

-nici măcar după ce în februarie 2018 Curtea Constituţională a statuat asupra sensului constituţional al normei aplicabile în materie, Colegiul de conducere al ÎCCJ nu doar că nu şi-a corectat practica în urma dezlegării obligatorii cu privire la înţelesul constitutional al art 32 alin 5 din legea 304/2004, dar a refuzat, în mod expres, să pună în aplicare şi noile prevederi legale, intrate în vigoare prin legea 207/2008.

-prin Hot 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să continue încălcarea legii, contrar voinţei Parlamentului şi cu ignorarea jurisprudenţei instanţei constituţionale şi a celei europene, aşadar art 1. din Constituţie care consacră valorile fundamentale statului român, stat de drept bazat pe principiul separaţiei şi echilibrului puterior în stat", conform textului sesizării.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici