Simţul olfactiv, un indicator al COVID-19 şi al stării de sănătate în general. Pierderea mirosului poate anunţa boli precum Alzheimer sau Parkinson

Pierderea mirosului, numită anosmie, nu este legată doar de COVID-19, ci poate fi un simptom prematur al unor afecţiuni de tip neurodegenerativ.
Specialiştii spun că pierderea mirosului poate reprezenta un avertisment timpuriu pentru o serie de boli precum scleroza multiplă, Parkinson sau Alzheimer.
Există mai multe iniţiative de dezvoltare a unor teste care, pe baza mirosului, ar putea ajuta la diagnosticarea bolilor neurodegenerative.

3281 afișări

Imaginea articolului Simţul olfactiv, un indicator al COVID-19 şi al stării de sănătate în general. Pierderea mirosului poate anunţa boli precum Alzheimer sau Parkinson

FOTO: Profimedia

Mirosul, care are parte deseori de cea mai puţină atenţie în comparaţie cu celelalte simţuri, a ajuns în „lumina reflectoarelor” ca simptom al infectării cu virusul SARS-CoV-2. Totuşi, în afara legăturii cu boala COVID-19, simţul mirosului oferă şi alte indicii preţioase despre starea de sănătate, scrie BBC.

Barrie Smith a fost diagnosticat cu boala Parkinson la 50 de ani, dar cu 18 ani înainte de a primi diagnosticul a dezvoltat un simptom ciudat, care s-a dovedit a fi permanent. Într-o zi, acesta a detectat „un miros puternic de fum, ca de fire arse”, iar de atunci nu a mai simţit niciodată mirosurile. La vremea respectivă, medicul lui Smith a atribuit pierderea acestui simţ sesiunilor de scuba diving la care lua parte pacientul său. Motivul, însă, era mai complex de atât.

Deşi pierderea mirosului poate fi, într-adevăr, legată de scufundările frecvente, poate fi un semnal de alarmă care indică probleme de sănătate mai grave. Iar dacă în ziua de azi COVID-19 ar fi deducţia logică a celor mai mulţi oameni, BBC subliniază că pierderea mirosului se încadrează în simptomele asociate bolilor neurodegenerative, inclusiv scleroza multiplă, boala Parkinson sau Alzheimer.

Potrivit studiilor realizate până acum, până la 38% din cei care suferă de scleroză multiplă şi aproape jumătate din adulţii vârstnici diagnosticaţi cu demenţă au prezentat semne de pierdere a mirosului cu aproximativ cinci ani mai devreme de diagnoză. În ceea ce priveşte persoanele cu Parkinson, între 45% şi 96% din pacienţi prezintă semne de afectare a mirosului.

Timp de ani de zile, anosmia (pierderea mirosului - n.r.) a fost în mare parte ignorată ca marker pentru astfel de boli, dar în prezent mai mulţi oameni de ştiinţă afirmă că există avantaje majore ale utilizării acestui instrument în diagnosticarea pacienţilor cu Parkinson şi nu numai.

Patologia bolilor precum Parkinson este prezentă în zona olfactivă a creierului cu mult înainte ca alte arii cerebrale să fie afectate. Astfel, se crede că în cazul lui Smith un test precis al mirosului ar fi putut identifica boala cu aproape două decenii înainte de primul tremur, având un potenţial benefic pentru a încetini progresia bolii.

Există mai multe iniţiative de dezvoltare a unor teste care, pe baza mirosului, ar putea ajuta la diagnosticarea bolilor neurodegenerative. Una dintre acestea este Predict-PD. Potrivit conducătorului de proiect Alastair Noyce, lector senior clinic la Universitatea „Queen Mary” din Londra, echipa a dezvoltat un test de miros numit „Scratch and Sniff”. Acesta este un test rapid care prezintă pacientului şase mirosuri întâlnite în mod obişnuit pe parcursul unei zile normale, în baza unei liste extinse de 40 de mirosuri.

Experţii speră că datele pe care le colectează ar putea fi folosite pentru a prezice cine va dezvolta Parkinson. Potrivit informaţiilor strânse până acum, 0,45%-3,4% din indivizii testaţi nu erau conştienţi de propria pierdere a mirosului, aceştia fiind oamenii pe care un astfel de test i-ar putea ajuta în viitor.

Dezavantajul ar fi însă preţul ridicat al testelor. „Testul de miros standard costă, în medie, 25 de lire sterline (circa 35 de dolari), deşi preţul de producţie este mic”, spune Noyce.

Desigur, pierderea mirosului nu are legătură numai cu bolile neurodegenerative. Aproximativ 19% din populaţie prezintă o formă de disfuncţie olfactivă, 0,3% din oameni îşi pierd în totalitate simţul mirosului (anosmie) şi 19,1% suferă de capacitatea redusă de a detecta mirosurile (hiposomia). Studii recente au descoperit că pierderea mirosului poate fi legată de sănătatea mintală (în cazuri de depresie, schizofrenie) şi distonie - o tulburare motorie în care muşchii unei persoane se contractă necontrolat).

Conform unui studiu din 2016, bărbaţii cu simptome de depresie au avut, de asemenea, tendinţa unui simţ al mirosului slăbit. Alte cercetări au legat simţul mirosului deficitar de creşterea mortalităţii, sugerând că ar putea fi un semnal pentru îmbătrânire sau boală. Un studiu efectuat pe aproximativ 2.200 de persoane cu vârste cuprinse între 71 şi 82 de ani arată că cei cu un simţ al mirosului slab au avut un risc cu 46% mai mare de a muri într-o perioadă de zece ani decât cei cu simţul mirosului în parametri obişnuiţi.

Legătura dintre miros şi starea de sănătate

Carl Philpott, profesor de rinologie şi olfactologie la Universitatea East Anglia, consideră că ar putea exista o legătură cu alimentaţia. Potrivit cercetărilor sale, „o treime din pacienţii care se confruntă cu pierderea mirosului mănâncă excesiv şi o altă treime consumă deficitar”, spune el. Întrucât o dietă sănătoasă este unul dintre pilonii stării de sănătate, e deductibilă şi legătura cu creşterea mortalităţii.

Philpott spune „că simţul mirosului reprezintă mai mult de 70%” din aromele pe care le experimentăm (deşi proporţia este contestată, precizează BBC), ceea ce ar putea explica de ce pierderea acestui simţ poate afecta apetitul unei persoane.

Afirmaţiile lui Philpott sunt confirmate şi de experienţa de lucru a Clarei O'Brien, neuropsihiatru clinic independent care ajută persoanele diagnosticate cu boli neurologice şi leziuni cerebrale.

„Mirosul joacă un rol important în viaţa unui pacient, iar mulţi îşi pierd plăcerea de a întreprinde activităţi care sunt o parte esenţială a rutinei lor zilnice”, spune ea, explicând că deseori pacienţii care rămân fără miros îşi schimbă comportamentul şi devin mult mai retraşi.

Honglei Chen, profesor de epidemiologie şi biostatistică la Universitatea de Stat din Michigan, a identificat un alt motiv pentru care mirosul poate duce la creşterea mortalităţii. Specialistul spune că deficienţele mirosului sunt legate de o expunere crescută la medii adverse.

De exemplu, în timpul unei plimbări obişnuite suntem înconjuraţi de gaze de eşapament sau alte mirosuri neplăcute. Dar o persoană care nu are capacitatea senzorială completă nu se va putea feri de aceste substanţe, pe care le va inhala fără să-şi dea seama. Smith povesteşte că a stat într-o zi în camera lui timp de ore întregi, fără să simtă mirosul puternic de fum care venea din vecini.

La nivel neurologic, afectarea simţului mirosului poate duce la modificări de lungă durată în componenţa creierului. Vestea bună este că au fost înregistrate rezultate promiţătoare ale terapiilor de reabilitare a mirosului, iar noi tehnici sunt în curs de dezvoltare.

Între timp, specialiştii în Sănătate recomandă atenţie sporită asupra posibilelor modificări ale simţului olfactiv. Ar putea fi COVID-19, dar ar putea însemna mult mai mult de atât.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Citește pe alephnews.ro: Scandalul cu sânge infectat: Sute de copii din Marea Britanie au fost supuși în anii ’70 și ’80 la o serie de teste clinice cu viruși

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”

Citește pe www.zf.ro: Final de linie: A dispărut definitiv unul dintre cele mai cunoscute hipermarketuri din România

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: miros,; pierderea mirosului,; miros covid,; lipsa miros,; boli fara miros,; simptome alzheimer,; alzheimer,; simptome parkinson,; boala parkinson,; scleroza multipla

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.