UNJR cere revocarea protocolului procurori-judecători şi afirmarea independenţei judecătorilor/ CSM, despre "Declaraţia comună": Criticarea acestui document este excesivă, dacă nu chiar incorectă

Consiliul Superior al Magistraturii arată într-un comunicat de presă că „Declaraţia comună” semnată în paralel de CSM, ICCJ şi PG nu a fost contestată printr-o procedură legală, motiv pentru care criticarea ulterioară a demersului este „excesivă, dacă nu chiar incorectă”.

513 afișări
Imaginea articolului UNJR cere revocarea protocolului procurori-judecători şi afirmarea independenţei judecătorilor/ CSM, despre "Declaraţia comună": Criticarea acestui document este excesivă, dacă nu chiar incorectă

CSM, despre „Declaraţia comună”: Criticarea acestui document este excesivă, dacă nu chiar incorectă

„Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuţie o posibilă modificare sau revocare a acesteia şi nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menţionate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni - şi mai ales membrii CSM - neputându-se prevala de necunoaşterea conţinutului său”, conform documentului citate.

TITLURILE ZILEI

Sursa menţionată arată că intervenţia critică exprimată public de către un membru ales al Consiliului, la un moment ulterior finalizării procedurii de semnare a Declaraţiei, este contrară poziţiei exprimată şi acceptată în cadrul sedinţei Comisiei nr. 1 – Legislaţie şi cooperare interinstituţională din data de 25 mai, în condiţiile în care niciunul dintre membrii Consiliului nu a exprimat sau depus vreun document conţinând obiecţiuni sau opinii critice din partea sa pe această temă.

„Consiliul Superior al Magistraturii se delimitează de demersurile individuale generatoare de confuzii - atât la nivel mediatic, cât şi institutional - privind exercitarea prerogativelor asociate calităţii de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”, se precizează în comunicatul de presă.

Reacţia CSM vine după ce membrii Centrului de Resurse Juridice (CRJ), dar şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), au criticat semnarea Declaraţiei comune, semnată de ICCJ, CSM şi Parchetul General, privind lupta împotriva corupţiei.

CRJ susţine că „sistemul judiciar, în general, şi instanţele judecătoreşti, în particular, nu luptă pentru ori împotriva a ceva. Este ca şi cum justiţia îşi selectează cauzele ca fiind mai mult sau mai puţin importante. Lupta, precum şi mânia proletară au apus, dar se pare că filonul acestui tip de gândire a tranzitat cu succes subţirea graniţă a anului 1989”.

De asemenea, CRJ face referire pe prevederile legii fundamentale, din care reiese că justiţia „nu este selectivă, nu aderă la nimic, nu dă declaraţii triumfaliste, iar judecătorii nu se parteneriază cu nimeni pentru că nu ar mai fi independenţi”.

Conform AMR, prin Declaraţia comună CSM, ICCJ, Parchetul General se continuă „tradiţia surprizelor negative pentru sistemul judiciar” venite în perioada vacanţei judecătoreşti.

„La fel de regretabil este faptul că despre 'declaraţia-angajament' semnată de doamna preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prima parte a lunii iulie 2017, am aflat acum, după jumătatea lunii august, adică după mai mult de o lună. Şi nu prin comunicarea către instanţe şi către asociaţiile profesionale, cum se procedează în cazul actelor CSM, ci prin postarea pe site. De altfel, ca să nu ne ascundem după degete (...), normal era să fim consultaţi anterior, instanţe şi asociaţii profesionale, să ne putem spune părerea despre un asemenea potenţial act care 'angajează' întregul sistem”, arăta AMR, într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii, a explicat, luni, printr-un comunicat de presă că în septembrie 2016 Ministerul Justiţiei a cerut iniţarea procesului de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 – 2020.

În acest sens, a menţionat faptul că „instituţiile şi autorităţile publice sunt invitate să adopte o declaraţie de aderare la valorile, principiile, obiectivele şi măsurile prevăzute de strategie şi să elaboreze propriul plan de integritate, în funcţie de riscurile, vulnerabilităţile şi nevoile de intervenţie identificate la nivelul instituţiei, inclusiv al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, motiv pentru care este utilă implicarea acestora în elaborarea planului propriu de integritate. La prima reuniune a platformei de cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie, organizată la data de 7 octombrie 2016 la Ministerul Justiţiei, la care au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Public, s-a agreat adoptarea unei singure declaraţii de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru întregul sistem judiciar”, a explicat CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi instanţa supremă au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM.

Conform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.

Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.
Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.

Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.

CSM are rolul de garant al independenţei justiţiei şi veghează la buna desfăşurare a activităţii profesionale a procurorilor şi judecătorilor.

Parchetul General coordonează activitatea tuturor parchetelor şi are ca rol instrumentarea dosarelor penale. Totodată, procurorii sunt cei care decid dacă trimit dosarul pentru soluţionare instanţei judecătoreşti sau dacă vor clasa cauza.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti şi are rolul de a asigura interepretarea şi aplicarea unitară ale legii. La această instanţa s-au judecat dosarele de mare corupţie.

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a explicat, pentru MEDIAFAX, că acest document a fost semnat după ce a fost adoptată Strategia naţioală anticorupţie, iar toate instituţiile juridice au fost consultate. Această declaraţie comună, explică sursa citată, conţine obiective generale, care sunt distribuite în funcţie de competenţă.

Mai mult, şefa ICCJ a adăugat că această declaraţie comună a fost semnată abia acum, deşi Strategia naţională anticorupţie a fost adoptată în 2016, pentru că structura conducerii CSM s-a schimbat, la începutul acestui an. De altfel, în toamna anului 2016 s-a pus problema, iniţial, ca fiecare instituţie să facă separat o declaraţie de aderare, dar vechea conducerea a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să fie o declaraţie comună. Semnarea documentului nu a mai fost făcută în 2016, iar de la începutul lui 2017 CSM are altă conducere. Aşadar, acest document a fost semnat abia acum.

Sursa menţionată a mai spus că această declaraţie are rol preventiv, fiecare instituţie primind sarcini specifice.

La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Public, întrebaţi de oportunitatea ca cele trei instituţii să semneze un act comun, având în vedere rolul lor diferit, susţin că „fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”.

„Documentul a fost semnat pentru a aduce la îndeplinire scopul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020, respectiv promovarea integrităţii prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire şi combatere a corupţiei. Aceasta s-a realizat şi în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor Mecanismului de cooperare şi verificare, în care fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”, a explicat instituţia, pentru MEDIAFAX.

UNJR cere revocarea protocolului procurori-judecători şi afirmarea independenţei judecătorilor

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) cere Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi denunţarea declaraţiei comune făcute cu Parchetul General din iulie 2017 şi punerea în discuţie separat a unei eventuale declaraţii care să fie conformă competenţelor fiecărei autorităţi.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să clarifice în faţa opiniei publice că judecătorii sunt singurii care înfăptuiesc justiţia, iar competenţele judecătorilor nu sunt comune cu cele ale procurorilor.

Pe de altă parte, transmite UNJR, Parchetul General poate semna un angajament separat, împreună cu direcţiile pe care le are în subordine, DNA şi DIICOT, prin care să îşi asume implementarea propriilor obiective şi angajamente, inclusiv în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.

"Semnarea unui «angajament comun» judecători-procurori a condus la amestecarea în ochii opiniei publice a celor două funcţii, cea de acuzare, pe de-o parte, şi cea de judecată, pe de altă parte, cu consecinţe directe asupra aparenţei de independenţă a justiţiei şi implicit a încrederii cetăţenilor în aceasta. Instanţele şi parchetele au roluri constituţionale clar definite şi diferite, ce nu pot fi amestecate. În timp ce justiţia «se înfăptuieşte în numele legii», «este unică, imparţială şi egală pentru toţi» şi este realizată prin ICCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, rolul constituţional al Ministerului Public este de a «reprezenta interesele generale ale societăţii» şi de a apăra «ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor»", precizează Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, într-un comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX..

Reprezentanţii judecătorilor mai spun că diferenţa constituţională dintre judecători şi procurori reiese şi din statutul constituţional al acestora. Astfel, în timp ce “judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, procurorii “îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

UNJR arată că afirmaţia Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia agrearea de către CSM şi ICCJ a semnării unei astfel de declaraţii comune cu Parchetul General s-a făcut în faţa ministrului justiţiei din 2016 conduce la ideea că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului Justiţiei, ceea ce este, potrivit Uniunii, contrar statutului constituţional al acestora.

"UNJR se alătură, astfel, Asociaţiei Magistraţilor din România şi condamnă modul în care, fără consultarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă în mod «ferm», alături de Parchetul General, «angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de lupta împotriva corupţiei prin toate mijloacele legale» Semnarea de către CSM şi ICCJ a unui angajament de «luptă» în comun cu reprezentanţii Ministerului Public dă o lovitură grea independenţei justiţiei, prin afectarea aparenţei de imparţialitate a judecătorilor chemaţi să judece inclusiv dosare de corupţie", potrivit sursei citate.

În urma acestei declaraţii comune, spune UNJR, orice persoană acuzată de corupţie de către procurori îşi poate pierde încrederea că îi sunt asigurate garanţiile unui proces echitabil, câtă vreme CSM – “garantul independenţei justiţiei” – şi ICCJ – care înfăptuieşte justiţia – sunt angajate într-o luptă de aceeaşi parte cu acuzarea.

Totodată, angajamentul a fost perceput deja în spaţiul public ca un parteneriat al instanţelor cu parchetele, fapt ce încalcă grav una dintre garanţiile unui proces echitabil ce reiese implicit din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia: “Justiţia nu trebuie doar înfăptuită, ci trebuie să şi apară că atare – justice must not only be done but seen to be done“, transmite Uniunea.

UNJR le reaminteşte membrilor Consiliului Superior ai Magistraturii că, potrivit legii, răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului şi de aceea, cu atât mai mult, când vorbesc sau angajează instituţia în numele întregului sistem judiciar, trebuie să o facă după consultare cu cei care i-au ales şi în limitele mandatului pe care l-au primit şi pe care legea îl permite.

Mai mult, UNJR constată că această declaraţie semnată de către CSM vine în contradicţie cu poziţia majorităţii instanţelor judecătoreşti care, în proporţie de 80 la sută, prin votul dat în Adunările Generale din octombrie 2016, şi-au asumat Memorandumul privind Justiţia, prin care au solicitat respectarea independenţei sistemului judiciar. În memorandum se prevede, printre altele, că "justiţia trebuie să aibă că şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti", "respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare", "în exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecăruia”.

"Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel şi-au asumat Rezoluţia de la Constanţa, din data de 29 mai 2017, prin care au solicitat «consolidarea statutului judecătorilor prin separarea imediată a atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, întrucât recunoaşterea acestei garanţii ar conduce la o consolidare a independenţei judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiţia», arată Uniunea.

Astfel, UNJR susţine aceste cerinţe şi constată că, în loc să facă demersuri pentru îndeplinirea lor, membrii CSM acţionează "în contra spiritului acestui demers legitim de garantare a independenţei justiţiei şi de consolidare a încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar, în funcţionarea şi eficienţa lui".

"Combaterea corupţiei este un deziderat pe deplin legitim şi necesar, în numele căruia, însă, nu se pot încălca principii ale democraţiei şi statului de drept, deoarece atunci devine însăşi această luptă o formă de corupţie şi de corupere a statului. Tocmai în vederea garantării unei autentice lupte împotriva corupţiei, judecătorii şi procurorii trebuie să îşi îndeplinească strict atribuţiile distincte ce le revin într-un proces penal, cu respectarea procedurilor legale şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti", concluzionează reprezentanţii Uniuni Naţionale

În consecinţă, UNJR cere CSM şi ICCJ denunţarea "de îndată" a acelei declaraţii comune cu Parchetul General şi punerea în discuţie separat a unei eventuale declaraţii care să fie conformă competenţelor ce revin fiecăreia dintre cele trei autorităţi.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a arătat, miercuri, într-un comunicat de presă, că „Declaraţia comună” semnată, în paralel, de CSM, ICCJ şi PG, nu a fost contestată printr-o procedură legală, motiv pentru care criticarea ulterioară a demersului este „excesivă, dacă nu chiar incorectă”.

„Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuţie o posibilă modificare sau revocare a acesteia şi nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menţionate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni - şi mai ales membrii CSM - neputându-se prevala de necunoaşterea conţinutului său”, conform documentului citat.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi instanţa supremă au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM.

Conform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.

Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.

Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.

Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici