Ziua Mondială a Refugiatului, marcată în România prin activităţi culturale şi sportive - FOTO

În fiecare an, în 20 iunie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Refugiatului, eveniment care a început să fie marcat odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei 55/76, din 4 decembrie 2000.

Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), alături de Inspectoratul General pentru Imigrări, marchează miercuri acest eveniment, amintind faptul că, deşi într-un minut o familie poate fi destrămată din cauza războiului şi a persecuţiei, tot într-un minut ea poate fi ajutată să-şi redobândească speranţa.

"În acest an, Ziua Mondială a Refugiatului este celebrată în România şi în lume prin derularea campaniei «O familie», campanie ce aminteşte faptul că în spatele fiecărei statistici despre refugiaţi se regăsesc mame, taţi, fii şi fiice. «O familie» subliniază impactul devastator al războiului şi persecuţiei asuprea familiilor dar, în acelaşi timp şi felul în care familiile de refugiaţi pot fi ajutate să înceapă o viaţă nouă, într-o ţară adoptivă precum România", se arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

Reprezentantul UNHCR în România, Peter Wijninga, a arătat că deşi cifrele nu sunt ridicate în cazul României, odată ajunşi aici, refugiaţii au nevoie de sprijin pentru a se integra, pentru a se reuni cu familiile rămase acasă, acesta fiind de fapt primul pas în a-şi reface viaţa.

În cele şase Centre de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, vor fi organizate competiţii sportive între echipe formate din refugiaţi şi personalul centrelor de cazare, o expoziţie de fotografie şi pictură tematică privind aspecte din viaţa persoanelor refugiate din ţara de origine, obiecte tradiţionale sculptate, realizate de refugiaţii, dar şi excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

De asemenea, refugiaţii vor putea participa la diverse activităţi desăşurate în cadrul societăţii locale.

În Bucureşti, joi şi vineri, UNHCR prezintă evenimentul public "Refugiu şi subzistenţă. Povestea mai multor călătorii", o proiecţie multimedia De Art Works Projects for Human Rights, ce conţine fotografie, muzică şi film, care vor fi proiectate pe faţada clădirii istorice "Hanul Manuc".

Proiectul "Cel mai important lucru", lansat în cadrul campaniei de anul acesta, prezintă fotografii ale refugiaţilor împreună cu cel mai important lucru pe care l-au adus de acasă. Pe măsură ce poveştile acestora se dezvăluie, apar la lumină şi deciziile uneori sfâşietoare pe care refugiaţii sunt nevoiţi să le ia atunci când fug pentru a-şi salva viaţa.

"În această zi sperăm ca publicul să încerce să parcurgă, fie şi pentru doar câteva momente, acelaşi drum dramatic, întrebându-se care este acel lucru, cel mai important, pe care l-ar lua cu ei. Proiectul este promovat în media şi oferă posibilitatea ca oricine doreşte să poată contribui prin postarea propriei fotografii pe Facebook sau prin răspândirea materialelor campaniei", precizează UNHCR.

Începând cu orele 20.30, la Hanul Manuc vor avea loc concerte de muzică africană cu Ikhaya Band - 20 iunie şi Gloria Band - 21 iunie.

Conform raportului "Global Trends 2012" publicat de către UNHCR, la finalul anului 2012, peste 45,2 milioane de oameni se aflau în situaţii de deplasare, faţă de 42,5 milioane la finalul anului 2011. Cifrele includ şi 15,4 milioane de refugiaţi, 937.000 de solicitanţi de azil şi 28,8 milioane de persoane forţate să se refugieze în interiorul graniţelor propriilor ţări.

Cu un număr de 1.262 de refugiaţi înregistraţi la sfârşitul anului 2012, România se află pe locul cinci din cele şapte ţări central-europene ce constituie Reprezentanţa Regională cu sediul la Budapesta.

Conform datelor statistice, din anul 1991 până în prezent, în România, 22.738 de persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecţie, dintre care 3.988 au primit statul de refugiat sau protecţie subsidiară. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Irak, Somalia şi Sudan.

În acest an, a crescut semnificativ numărul cererilor de azil depuse de către cetăţenii sirieni, având în vedere situaţia existentă în ţara de origine.