ANALIZĂ: România are peste 90 la sută şanse pentru găzduirea a patru meciuri la Euro-2020

România, prin Arena Naţională (54.851 de locuri), se află printre cele 19 ţări candidate pentru a organiza partide la turneul final al Euro-2020, care se va disputa în premieră în 13 oraşe de-a lungul Europei, având, conform speculaţiilor, peste 90 la sută şanse de izbândă.

153 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: România are peste 90 la sută şanse pentru găzduirea a patru meciuri la Euro-2020

ANALIZĂ: România are peste 90 la sută şanse pentru găzduirea a patru meciuri la Euro-2020 (Imagine: Alexandru Solomon/Mediafax Foto)

În cazul în care va fi aleasă printre cele 13 ţări, România va organiza în premieră meciuri la un turneu final al Campionatului European de fotbal.

Comitetul Executiv al UEFA se va întruni, vineri, la Geneva (Elveţia), anunţul oficial urmând să fie făcut în jurul orei 14.00.

UEFA a publicat, la 10 septembrie, raportul de evaluare a celor 19 dosare de candidatură şi potrivit acestuia România mai are de rezolvat probleme de infrastructură.

Astfel, raportul pentru România scoate în evidenţă slaba legătură dintre Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" şi oraşul Bucureşti.

Alte aspecte de îmbunătăţit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.851 de locuri. Stadionul se află în proprietatea Primăriei Muncipiului Bucureşti şi este administrat de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB). Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională.

De asemenea, cerinţele UEFA în ceea ce priveşte ospitalitatea nu sunt întrunite în totalitate. Problema o reprezintă faptul că facilităţile oferite sponsorilor şi corporaţiilor trebuie construite în afara Arenei Naţionale. Centrul Media trebuie construit de asemenea în afara arenei.

În ceea ce priveşte locurile de cazare, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Însă preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Terenurile de antrenament sunt de standard înalt, se arată în raport, chiar dacă una dintre opţiuni are ca destinaţie exclusivă rugbyul, fiind nevoie de unele modificări în acest caz.

Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organizarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.

Ţările alese pentru ultima rundă de votare sunt Azerbaidjan (Baku), Belarus (Minsk), Belgia (Bruxelles), Bulgaria (Sofia), Danemarca (Copenhaga), Anglia (Londra), Germania (Munchen), Ungaria (Budapesta), Irlanda (Dublin), Israel (Ierusalim), Italia (Roma), Macedonia (Skopje), Olanda (Amsterdam), România (Bucureşti), Rusia (Sankt Petersburg), Scoţia (Glasgow), Spania (Bilbao), Suedia (Stockholm) şi Ţara Galilor (Cardiff).

Totuşi, conform analiştilor presei internaţionale candidatura Scoţiei (Glasgow) ar putea să nu aibă sorţi de izbândă din cauza referendumului pentru declararea independenţei faţă de Marea Britanie, care are loc cu o zi înaintea desemnării oraşelor gazdă.

Alte oraşe care ar putea fi evitate de membrii Comitetului Executiv al UEFA pentru găzduirea meciurilor sunt, conform speculaţiilor, Ierusalim (Israel, din cauza situaţiei tensionate din Fâşia Gaza), Minsk (Belarus, probleme mari cu stadionul care încă nu a fost construit) şi Sankt Petersburg (Rusia, din cauza conflictului din Ucraina, dar şi a faptului că va găzdui meciuri la Cupa Mondială din 2018). Având în vedere că Stadionul Wembley din Londra este principalul favorit la găzduirea meciurilor din semifinale şi finală, după ce oficialii germani au lăsat de înţeles că se vor retrage din cursă pentru a se concentra asupra găzduirii turneului final din 2024, România rămâne în cursa candidaturii alături de alte 12 ţări pentru stabilirea celor 12 oraşe gazdă. Astfel, România ar avea peste 92 la sută şanse de a deveni ţară co-organizatoare a Euro-2020, fiind nevoie doar de excluderea unui singur oraş.

Un eventual succes al candidaturii României ar garanta disputarea a patru jocuri de la turneul final pe Arena Naţională: trei din faza grupelor plus un meci din optimi. Totodată, dacă echipa naţională va reuşi calificarea la CE, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor s-ar disputa la Bucureşti.

Niciuna din cele 13 ţări alese prin vot de Comitetul Executiv al UEFA nu se va califica direct la Euro-2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziţii.

Alte patru selecţionate vor obţine biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Naţiunilor, noua competiţie UEFA care va debuta în toamna anului 2018.

În Liga Naţiunilor, toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în patru divizii de câte 12-14 echipe pe baza coeficientului UEFA. La rândul lor, reprezentativele dintr-o divizie vor fi împărţite în alte grupe, de trei sau patru echipe, care vor juca între ele, tur-retur, în perioada septembrie-decembrie 2018.

Câştigătoarele grupelor fie se vor califica la turneul "Final 4" (în cazul primei divizii), fie vor obţine promovarea în următoarea divizie. De asemenea, ultimele clasate din grupele primelor trei divizii, vor retrograda în eşalonul inferior.

Cele mai bune patru echipe din fiecare divizie, care nu vor fi calificate la Euro-2020 prin intermediul preliminariilor, vor juca un play-off. Astfel, fiecare divizie ar urma să aibă câte o reprezentantă la turneul final alături de celelalte 20 de selecţionate calificate direct.

UEFA a decis să organizeze un turneu de-a lungul întregului continent pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European, găzduit pentru prima oară în 1960.

În trecut, turneul final a fost găzduit de o ţară sau maximum două, cum au fost cazurile Belgia-Olanda 2000, Austria-Elveţia 2008 şi Polonia-Ucraina în 2012.

La ediţia din 2024 se va reveni la formatul clasic, cu o singură ţară organizatoare a turneului.

În afara meciurilor din semifinale şi finală, 12 ţări vor găzdui câte patru meciuri din faza grupelor şi din cea eliminatorie.

Începând cu ediţia din 2016 a Campionatului European din Franţa, turneul final va avea un nou format, cu 24 de echipe participante, faţă de 16 ca până acum.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici