Cazul care a şocat România - Cum decurgea un interogatoriu în beciurile Securităţii

Nicolae Mihuţ este personajul principal al seriei Jivago mutilat. ProSport a reconstituit viaţa ofiţerului de securitate Mihuţ, cel care a curmat sau a schimbat pentru totdeauna destinele a sute de români. Povestea sa pare un scenariu de film. Personajul principal îşi părăseşte soţia şi copilul, apoi comandă uciderea, torturarea sau arestarea românilor care fugeau de comunişti în munţi. Pentru o vreme, conduce clubul Dinamo, timp în care este vânat în străinătate de rudele celor ucişi, şi îşi încheie viaţa, în chinuri, alături de fiica sa vitregă.

4150 afișări
Imaginea articolului Cazul care a şocat România - Cum decurgea un interogatoriu în beciurile Securităţii

O poză-document şi un destin incredibil: întoarcerea din morţi, după 9 ani. Jivago mutilat, episodul 3: preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră

Un bărbat între două vârste se pregăteşte să intre într-un bloc cu 10 etaje din cartierul bucureştean Pajura. E o zi însorită de martie 2016 şi, fără ştirea sa, un reporter îl aşteaptă în faţa scării. „Îl mai ţineţi minte pe domnul Guţu?”, îl întreabă ziaristul după ce se prezintă. Bărbatul care lucrează în industria petrochimică stă o clipă de gânduri, apoi exclamă: „Guţu? Bătrânul? Da, a stat la acelaşi etaj cu noi, dar a murit de multă vreme. Prin 1986 sau 1987, parcă. Eram mutat de curând în bloc”, exclamă fostul vecin de etaj.

Ce nu ştie bărbatul este că fostul său vecin, Guţu, şi-a pierdut 9 ani din tinereţe ca prizonier de război la ruşi. A fost capturat în încercuirea Stalingradului, în noiembrie 1942, şi apoi s-a perindat din lagăr în lagăr, în condiţii infernale, în timp ce familia sa îl considera mort. Timp de nouă ani, autorităţile sovietice au încercat să-l transforme într-un sclav numai bun să muncească pentru URSS, sub pretextul reparaţiilor de război, notează ProSport. 

Guţu şi alţi camarazi de-ai săi s-au opus sclaviei şi au fost pedepsiţi. Românul întors din infern este tatăl natural al actriţei Mariana Mihuţ. Tatăl vitreg al acesteia, Nicolae Mihuţ, este personajul principal al seriei Jivago mutilat. ProSport a reconstituit viaţa ofiţerului de securitate Mihuţ, cel care a curmat sau a schimbat pentru totdeauna destinele a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică. Povestea sa pare un scenariu de film. Personajul principal îşi părăseşte soţia şi copilul, apoi comandă uciderea, torturarea sau arestarea românilor care fugeau de comunişti în munţi. Pentru o vreme, conduce clubul Dinamo, timp în care este vânat în străinătate de rudele celor ucişi, şi îşi încheie viaţa, în chinuri, alături de fiica sa vitregă. 

Închipuiţi-vă populaţia unui oraş întreg, să spunem Oradea, luată şi transportată în Siberia. Peste 200.000 de soldaţi şi ofiţeri români, populaţia actuală a Oradei, au căzut prizonieri în timpul războiului din est purtat împotriva URSS, între iunie 1941 şi  august 1944.

Rata mortalităţii acestora în lagărele de prizonieri s-a ridicat la 28%. Duşi în minele de plumb din nordul arctic, unde săpau deseori doar cu mâinile goale, în cele de cărbuni din sudul Uniunii Sovietice sau în deşertul kazah, zeci de mii de români şi-au lăsat oasele în Rusia. Alţi 20.000 au acceptat să se întoarcă în ţară în 1945, cu diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia Cloşca şi Crişan, după ce au colaborat - forţaţi sau de bună voie - cu aliatul sovietic. Au fost, însă, şi mii de ofiţeri şi soldaţi care au refuzat să fie trataţi ca sclavi şi, în consecinţă, s-au întors acasă după aproape un deceniu. Aceştia sunt eroii necunoscuţi pe care regimul comunist i-a vrut distruşi.

Printre ei s-a numărat şi basarabeanul Guţu. Tatăl biologic al actriţei Mariana Mihuţ a supravieţuit încercuirii de la Cotul Donului şi prizonieratului.

Şocul revenii în ţară a ultimelor loturi de soldaţi români e descris monumental de Radu Mărculescu în cartea sa „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”. Scriitorul, căpitan de artilerie, şi camarazii săi capturaţi în 1942 la Stalingrad s-au întors în ţară pe la Sighet, în vagoane de marfă închise cu lacăte, după 9 ani de calvar. Era 1951, iar România comunistă nu avea nevoie de stafiile trecutului.

CITEŞTE CONTINUAREA PE PROSPORT

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici