Cel mai puternic laser ar putea fi construit în România

• Ştiinţă-Sănătate

  • A fost inaugurat cel mai mare telescop virtual din lume 16:09
  • Leac pentru Alzheimer? Un medicament anticancer inversează, cu rapiditate, efectele maladiei 16:00
  • Ce impact are aerul poluat asupra plămânilor? 13:36
  • America şi Eurasia se vor uni deasupra Polului Nord şi vor forma un nou supercontinent 17:56
  • Un satelit din constelaţia Galileo va purta numele Irina, în urma unui concurs câştigat de o româncă 17:53

Este vorba despre o premieră mondială, la care România, Republica Cehă şi Ungaria au primit mandatul de a găzdui, dezvolta şi construi fiecare structurile componente care le revin pentru realizarea până în anul 2015 a infrastructurii ELI integrate.

Potrivit vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, ELI -Infrastructura de Lumină Extremă - reprezintă cel mai amplu proiect imaginat şi pus în operă vreodată în domeniul laserelor.

ELI vizează obţinerea unor fascicule laser cu intensităţi de peste o mie de ori mai mari decât cele mai mari valori disponibile astăzi. Acesta poate oferi în timpi extrem de scurţi (attosecunde, adică miliardimi de miliardimi de secundă) o putere echivalentă de peste 10.000 de ori mai mare decât puterea produsă de toate facilităţile planetei producătoare de energie.

Astfel, ar putea deveni posibilă explorarea unor zone inaccesibile până acum, precum interacţia laser cu materia la energii unde legile relativiste ar putea să nu mai fie suficiente, investigaţii temporale ale dinamicii electronilor în atomi, molecule, plasme şi solide, mergând până la crearea de perechi particulă-antiparticulă din vid. Vor fi, de asemenea, posibile aplicaţii cu mare impact ştiinţific, economic şi social, de la realizarea de acceleratori de particule de dimensiuni reduse şi parametri comparabili cu cei ai marilor acceleratori existenţi, terapie anticancer şi până la reducerea dramatică a timpilor de viaţă ai deşeurilor radioactive.

În rezoluţia adoptată în unanimitate, Comitetul de Coordonare îşi exprimă satisfacţia pentru progresul Consorţiului ELI-Faza Pregătitoare şi realizarea unei propuneri de integrare de către cele trei state, toate cu un statut egal în realizarea şi implementarea ELI, a mai spus Enăchescu.

Complex de lasere de mare putere pe Platforma Măgurele

României îi revine rolul construirii în campusul ştiinţific de pe Platforma Măgurele-Bucureşti a unei infrastructuri pan-europene, prima de acest fel din ţara noastră, un adevărat complex de lasere de mare putere şi acceleratori de particule, oferind posibilităţi unice de a explora pentru prima oară în istorie o nouă frontieră a ştiinţei - cea la care fizica nucleară se întâlneşte cu fizica laserelor şi fizica materialelor.

Pentru construirea şi operarea infrastructurii ELI din România - intitulată "ELI Nuclear Physics" - vor coopera toate forţele de cercetare-dezvoltare-inovare din România, aproape 400 de cercetători români, grupaţi în jurul institutelor de specialitate de pe Platforma Măgurele-Bucureşti, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul Naţional de Fizica Materialelor, Institutul de Fizică Atomică.

România estimează că va primi pentru acest proiect 280 de milioane de euro.

Cercetătorii români nu ştiu unde va fi amplasat laserul cu cea mai mare putere din lume, 200 PW ( petawatts), dar ştiu că România, în cadrul acestui proiect, va realiza un laser cu putere de 10-20 PW. Este vorba despre un proiect care ar putea avea finalitate şi peste 20 de ani.

Prezenţa României în acest consorţiu, din care mai fac parte 11 ţări, respectiv Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Portugalia, Polonia, Ungaria, Cehia şi Spania, este dovada recunoaşterii cercetării naţionale, a mai spus Enăchescu.

În 2008, Universitatea din Austin, Texas, a anunţat realizarea celui mai puternic laser creat vreodată, cu o putere de 1 PW (1 PW reprezintă 10 la puterea a 15-a W).

Discuţiile din cadrul Comitetului de Coordonare au relevat că, pe lângă extraordinarul interes ştiinţific al cercetărilor legate de ELI şi pe lângă aplicaţiile lor revoluţionare care sunt aşteptate în următorii 10-20 de ani, proiectul va atrage un număr din ce în ce mai mare de tineri, devenind o motivaţie de mult aşteptată pentru un nou avânt al alegerii unei cariere ştiinţifico-inginereşti într-o Europă care îşi propune ca prioritate absolută realizarea societăţii bazate pe cunoaştere, a adăugat Enăchescu.