Experimentul CERN a început! Misterele Universului, pe cale de a fi descifrate! - GALERIE FOTO

• Ştiinţă-Sănătate

  • IMAGINI INCREDIBILE: Efectele create de vaporii de aer din jurul aeronavelor surprinse în imagini spectaculoase - FOTO 19:30
  • ”A fost dureros, însă acum mă simt bine. Acum, nimeni nu mai poate râde de noi”. O dereglare hormonală le-a transformat viaţa într-un coşmar - VIDEO 09:52
  • Un test de memorie pentru depistarea maladiei Alzheimer în stadii incipiente, conceput de savanţi 08:24
  • ZIUA CÂND A MURIT IISUS: Data exactă a CRUCIFICĂRII Mântuitorului, stabilită pe baza activităţii seismice 13:54
  • Muzeul Antipa are un nou site 12:13

Două fascicule de protoni având o energie de 3,5 tera electron volţi (TeV) fiecare s-au ciocnit marţi, puţin după ora 11.00 GMT, cu o viteză apropiată de cea a luminii, în interiorul LHC (Large Hadron Collider).

Această operaţiune, o premieră mondială în ceea ce priveşte puterea celor două fascicule, a fost reuşită la cea de-a treia tentativă, a declarat Steve Myers, directorul departamentului de acceleratoare din cadrul Centrului European pentru Cercetări Nucleare (CERN).

"Acesta este începutul unei noi ere", a declarat Paolo Catapano, purtător de cuvânt al instituţiei. "Este un moment extraordinar. Am înregistrat coliziuni importante la cele patru detectoare", a adăugat Philippe Bloch, directorul departamentului de fizică al organizaţiei.

Cercetătorii vor încerca să identifice, în cadrul experimentului, bosonii Higgs, particule subatomice, instabile, numite şi "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi le-au studiat fără să le fi văzut vreodată. De asemenea, specialiştii vor să studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la CERN vor, de asemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.

Aflat într-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adâncime sub graniţa franco-elveţiană, LHC foloseşte circa 1.200 de magneţi superconductori pentru a dirija razele de protoni şi pentru a le face să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus, în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră în coliziune cu energii enorme.

În zonele în care au loc ciocnirile se află aparatură specială care măsoară interacţiunea razelor de protoni pentru a descoperi informaţii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoaşterii.

Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice şi LHCb. Atlas şi CMS sunt detectori multifuncţionali, în timp ce Alice şi LHCb sunt proiectaţi pentru cercetări ştiinţifice specifice.

Inginerii au repornit LHC pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni după producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Prima pană a avut loc la 48 de ore după lansarea acceleratorului, în timp ce cea de-a doua, foarte gravă, a provocat distrugerea a 53 de magneţi, care au necesitat reparare sau înlocuire.

Celebrul dispozitiv ştiinţific a fost oprit pe 19 septembrie 2008.