Jongleriile stimulează activitatea cerebrală

• Ştiinţǎ-Sǎnǎtate

  • "Organisme sintetice" nemuritoare, create de Pentagon 19:54
  • Inima frântă nu este doar o metaforă 18:51
  • Rusia vrea să scumpească transportul astronauţilor către ISS 17:58
  • Frica de a pierde bani, controlată de un centru nervos din creier 16:44
  • Riscul de a avea un copil cu autism, direct proporţional cu vârsta la care femeia rămâne însărcinată 15:31

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford, al căror studiu a fost publicat în revista Nature Neuroscience, jongleriile determină o creştere cu 5% a materiei albe din creier, considerată o adevărată "reţea de cablare" între diversele zone cerebrale.

Persoanele care au participat la acest studiu s-au antrenat timp de şase săptămâni, iar creierele lor au fost scanate atât înainte, cât şi după aceste teste.

Cercetătorii consideră că dacă sunt practicate pe termen lung, aceste exerciţii pot conduce la descoperirea unui tratament împotriva mai multor maladii, precum scleroza multiplă.

Oamenii de ştiinţă de la departamentul Clinical Neurology din cadrul Universităţii Oxford au folosit tehnica de imagistică cu rezonanţă magnetică (MRI), care măsoară mişcarea moleculelor de apă în interiorul ţesuturilor cerebrale.

Semnalele transmise se modifică în funcţie de numărul centrilor şi fibrelor nervoase din zonele cerebrale scanate şi de cât de strâns sunt acestea conectate între ele.

Modificările de la nivelul materiei cenuşii, zona din creier în care au loc procesarea şi analiza informaţiilor, au fost evidenţiate prin studii precedente, însă oamenii de ştiinţă nu au reuşit, până la acest studiu, să demonstreze capacitatea de stimulare şi de creştere a materiei albe.

La acest studiu au participat 24 de tineri adulţi, cu o bună stare de sănătate. Niciunul dintre ei nu ştia să facă jonglerii înainte de începerea studiului. Ei au fost împărţiţi în două grupuri. Voluntarii din primul grup au primit lecţii săptămânale de jonglerie, timp de şase săptămâni, fiind rugaţi să exerseze 30 de minute în fiecare zi. Ceilalţi 12 voluntari au alcătuit grupul de control şi nu au urmat acest regim de antrenament. După antrement, cei 12 voluntari din primul grup au putut să efectueze cel puţin două cicluri complete de jonglerie cu trei mingi.

Voluntarii din ambele grupuri au fost testaţi prin tehnica MRI atât înainte, cât şi după şedinţele de antrenament. După şase săptămâni, oamenii de ştiinţă au constatat la voluntarii din primul grup o creştere cu 5% a materiei albe, într-o secţiune din spatele creierului, denumită "sulcus intraparietal". Această zonă conţine o serie de nervi care îi fac pe oameni să reacţioneze atunci când se întind să prindă diverse obiecte ce apar în câmpul vederii periferice.

A existat o mare variaţie în ceea ce priveşte abilitatea voluntarilor de a jongla, însă în cazul tuturor a fost evidenţiată o creştere a materiei albe.

Cercetătorii de la Oxford speră ca studiile viitoare să poată determina dacă aceste rezultate se vor reflecta în numărul fibrelor nervoase cerebrale sau în creşterea grosimii tecilor de mielină care înconjoară neuronii. Ei speră, totodată, să descopere în curând aplicaţii clinice pentru această descoperire, precum noi tratamente eficiente împotriva unor maladii neurologice grave, precum scleroza multiplă.