LHC va fi închis din nou din cauza unor erori de proiectare

• Ştiinţă-Sănătate

  • IMAGINI INCREDIBILE: Efectele create de vaporii de aer din jurul aeronavelor surprinse în imagini spectaculoase - FOTO 19:30
  • ”A fost dureros, însă acum mă simt bine. Acum, nimeni nu mai poate râde de noi”. O dereglare hormonală le-a transformat viaţa într-un coşmar - VIDEO 09:52
  • Un test de memorie pentru depistarea maladiei Alzheimer în stadii incipiente, conceput de savanţi 08:24
  • ZIUA CÂND A MURIT IISUS: Data exactă a CRUCIFICĂRII Mântuitorului, stabilită pe baza activităţii seismice 13:54
  • Muzeul Antipa are un nou site 12:13

În opinia oamenilor de ştiinţă, aceste erori de proiectare vor împiedica LHC să îşi atingă potenţialul maxim în următorii doi ani.

Acceleratorul de particule a fost închis în perioada Crăciunului 2009, la scurt timp după ce a stabilit un record în ceea ce priveşte cea mai mare energie a particulelor înregistrată vreodată, fiind repornit la sfârşitul lui februarie 2010.

Pe parcursul următoarelor luni, cercetătorii intenţionează să doboare acest record, experimentele având ca obiectiv atingerea unei energii de circa şapte teraelectronvolţi (TeV), la sfârşitul lunii martie.

Însă legăturile dintre magneţii acestui dispozitiv uriaş vor trebui revizuite şi întărite, înainte de începerea viitoarelor coliziuni de particule de intensitate puternică.

În 2010, CERN are ca obiectiv creşterea energiei fasciculelor de protoni, pregătind o coliziune la energia de 7 TeV (3,5 TeV pentru fiecare fascicul), această valoare reprezentând de trei ori şi jumătate puterea maximă a acceleratorului deţinut de institutul american FERMILAB.

Operat de Centrul European pentru Cercetare Nucleară (CERN), LHC este cel mai mare accelerator de particule din lume şi va crea condiţii similare momentelor de după Big Bang.

Cercetătorii vor încerca să identifice, în cadrul experimentului, bosonii Higgs, particule sub-atomice, instabile, numite şi "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi le-au studiat fără să le fi văzut vreodată. De asemenea, specialiştii vor să studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la CERN vor, de asemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.

Aflat într-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adâncime sub graniţa franco-elveţiană, LHC foloseşte circa 1.200 de magneţi superconductori pentru a dirija razele de protoni şi pentru a le face să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus, în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră în coliziune cu energii enorme.

În locurile în care au loc ciocnirile se află aparatură specială care măsoară interacţiunea razelor de protoni pentru a descoperi informaţii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoaşterii.

Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice şi LHCb. Atlas şi CMS sunt detectori multifuncţionali, în timp ce Alice şi LHCb sunt proiectaţi pentru cercetări ştiinţifice specifice.

Inginerii au repornit LHC pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni după producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Prima pană a avut loc la 48 de ore după lansarea acceleratorului, în timp ce cea de-a doua, foarte gravă, a provocat distrugerea a 53 de magneţi, care au necesitat reparare sau înlocuire.

Construirea LHC a necesitat peste 12 ani , mobilizând peste 7.000 de fizicieni şi investiţii de circa 3,76 miliarde de euro.