Naveta Discovery a fost lansată cu succes spre ISS, pentru ultima ei misiune în spaţiu

Lansarea a fost amânată cu trei minute din cauza unei defecţiuni tehnice care a fost rezolvată foarte repede.

Cel puţin patru bucăţi de spumă izolatoare s-au desprins de pe navetă în timpul urcării pe orbită, însă niciuna nu a reprezentat un pericol pentru Discovery, informează NASA. Bucăţile de spumă izolatoare care se desprind de navete în timpul lansărilor a reprezentat o sursă de nelinişte pentru NASA, mai ales pentru că acesta a fost motivul pentru care naveta Columbia s-a dezintegrat, în 2003, la intrarea în atmosferă.

La începutul lui ianuarie, NASA a anunţat că a reuşit să remedieze problema fisurilor din rezervorul extern al navetei Discovery şi că intenţionează să o lanseze spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) pe 24 februarie. John Shannon, responsabilul programului de lansare a navetei Discovery (misiunea NASA STS-133), dădea atunci asigurări că a fost rezolvată problema fisurilor din rezervorul extern al Discovery, care a ţinut la sol naveta încă de la începutul lui noiembrie 2010. Modificările tehnice urmau să fie încheiate până pe 23 ianuarie.

Lansarea navetei Discovery a fost amânată de mai multe ori, începând din noiembrie 2010, din cauza unei scurgeri de hidrogen în timpul umplerii cu combustibil a rezervorului extern.

Aceasta a fost a 133-a lansare a unei navete americane în cei 30 de ani ai acestui program al NASA. Acesta este ultimul zbor pentru Discovery şi, totodată, al 39-lea pentru navetă, cea mai veche din flota spaţială a NASA.

Aceasta este, de asemenea, penultima sau antepenultima lansare a unei navete americane, înainte de retragerea lor din circulaţie şi trimiterea la un muzeu tehnic, din cauza costurilor operaţionale mari. NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Ultimul zbor al unei navete americane va fi efectuat, în principiu, de Endeavour, cel mai probabil pe 19 aprilie. O lansare suplimentară a unei navete americane - Atlantis - ar putea avea loc mai târziu anul acesta, dacă Congresul american deblochează fondurile pentru acest lucru.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane - Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.

Discovery duce pe ISS, printre altele, o cameră de stocare, o platformă pentru piese de schimb, dar şi un prototip de robot umanoid.

Totodată, un experiment realizat de cercetătorii români va fi transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a declarat pentru MEDIAFAX, pe 18 februarie, directorul general al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso. Experimentul românesc a fost realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti. "Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu" (CFA-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi, potrivit site-ului rosa.ro. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan, de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti (ESA).

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.