Oamenii de ştiinţă au descifrat misterul care înconjoară felul în care beau apă pisicile şi câinii

Pisicile "manipulează" apa pentru a-şi potoli setea şi fac acest lucru într-o manieră elegantă, în timp ce câinii "zdrobesc" apa, împroşcând-o în toate direcţiile.

Cel mai recent studiu din acest domeniu, care s-a concentrat asupra câinilor şi a fost prezentat la o conferinţă organizată la San Francisco de American Physical Society, s-a bazat pe o descoperire anterioară, ce a vizat felul în care pisicile beau apă. Nici pisicile, nici câinii nu pot să îşi apropie obrajii suficient de mult pentru a crea forţa de sucţiune, aşa cum fac oamenii, iar felul în care aceste animale beau apă a rămas multă vreme învăluit în mister.

În 2010, inginerii de la Universitatea Princeton şi cei de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) au explicat felul în care beau apă pisicile. Felinele îşi pun limba pe suprafaţa apei, fără să o străpungă, apoi o ridică brusc şi trag odată cu ea o coloană de lichid cu viteza de 1 metru pe secundă. Imediat înainte ca gravitaţia să tragă apa în jos, pisicile îşi închid gurile deasupra coloanei de apă cu viteza de 4 metri pe secundă, înghiţind apoi apa.

Atunci când studiul pe câini a început, cercetătorii credeau că şi aceste animale beau apă la fel ca pisicile, a declarat inginerul în biomecanică Sunny Jung, de la Virginia Tech, un membru al echipei care a studiat pisicile şi care a coordonat apoi studiul despre câini.

În timp ce limba pisicilor atinge cu delicateţe suprafaţa apei, limba câinilor o străpunge în forţă, aşa cum au arătat filmările subacvatice. "Câinii împroaşcă în jur multă apă, însă pisicile nu fac niciodată aşa ceva", a adăugat Sunny Jung.

De asemenea, pisicile îşi retrag limba pentru a crea o coloană de apă cu o forţă de două ori mai mare decât gravitaţia. Câinii generează o forţă de opt ori mai mare decât gravitaţia.

Deşi doar vârful limbii unei pisici atinge apa, în cazul câinilor, o zonă mare din limbile lor străpunge suprafaţa apei, fapt care îi face să fie nişte "băutori neîndemânatici". Mai exact, volumul de apă pe care limba unui câine poate să îl deplaseze creşte exponenţial cu mărimea corpului acelui câine. Acesta este motivul pentru care un câine din rasa Saint Bernard, nu un baset, poate să "transforme" podeaua din bucătărie într-o piscină.