Oamenii de ştiinţă au imprimat 3D şi implantat maxilare, bucăţi de muşchi şi cartilaje de ureche

Domeniul ingineriei tisulare genera în mod constant predicţii tehnologice futuriste. Acum, însă, Institutul Naţional de Sănătate din SUA urmăreşte o idee nouă, respectiv "ţesutul pe un cip". Acest program va anticipa modul în care celulele umane răspund la diferite medicamente.

Alţi oameni de ştiinţă lucrează cu bioimprimante 3D pentru a "imprima" piele nouă pentru victimele arsurilor.

Conform Descoperă, noul sistem integrat de imprimare a ţesuturilor şi organelor (ITOP) este încă în dezvoltare. El este similar cu imprimanta cu jet de cerneală care este folosită zinic, cu excepţia faptului că în loc de cerneală colorată, acesta elimină schele biodegradabile şi hidrogel umplut cu celulele vii. Schelele oferă o integritate structurală pentru părţile corpului şi ajută ca transplantul să supravieţuiască, în timp ce gelul permeabil asigură faptul că oxigenul şi nutrienţii vor putea intra. Ca rezultat, ţesutul imprimat poate creşte în condiţii de siguranţă şi chiar forma vase sanguine noi.

Citeşte şi: STUDIU: Unii oameni pot influenţa visele celor care dorm, utilizând telepatia

Cercetătorii au imprimat maxilare, bucăţi de muşchi şi "cartilaje în formă de ureche", apoi au implantat aceste piese la rozătoare, unde au înregistrat rezultate pozitive.

"Această imprimare a ţesuturilor şi organelor este un avans important în încercarea noastră de a face transplant de ţesut la anumiţi pacienţi. Se pot fabrica, astfel, ţesuturi de orice formă, la scară umană. Această tehnologie ar putea fi folosită pentru a imprima structuri vii, ţesuturi şi organe pentru implantare chirurgicală", a declarat autorul principal al studiului, Anthony Atala, de la Institutul Wake Forest de Medicină Regenerativă.

Oamenii de ştiinţă afirmă cu certitudine că într-o zi, medicii ar putea fi

Citeşte şi: Premieră medicală: Terapia revoluţionară care a salvat pacienţi aflaţi în faza terminală de cancer. VIDEO

capabili să imprime noi părţi ale corpului şi să le personalizeze pentru pacienţii ale căror oase, muşchi şi cartilaje lipsesc sau sunt rupte.

În prezent, mai există cercetări de efectuat, întrucât maxilarele şi urechile ITOP nu au fost testate la om.

Citeşte şi: Cercetătorii britanici vor să editeze gene de embrioni umani