Primul organism viu semi-sintetic din lume, creat de cercetătorii americani

Informaţia genetică a tuturor organismelor vii este scrisă în ADN-ul lor sub forma unui lanţ de patru molecule de bază - sau "litere" -, ce constituie alfabetul vieţii: adenină (A), timină (T), guanină (G) şi citozină (C). În structura de elice dublă a ADN-ului, descoperită în urmă cu 60 de ani de James D. Watson şi Francis Crick, aceste litere sunt organizate în două perechi de baze: A-T şi C-G.

Ideea de a îmbogăţi acest alfabet al vieţii cu perechi de baze care nu există în natură nu este una nouă.

Cercetătorii conduşi de Floyd Romesberg de la Intitutul Scripps din La Jolla, Statele Unite, care lucrează la acest proiect de la sfârşitul anilor '90, au descris miercuri în studiul publicat în revista Nature primul exemplu de organism viu semi-sintetic, capabil să găzduiască în ADN-ul său o pereche de baze artificială.

"Doar două perechi de baze ale ADN-ului, A-T şi C-G, codează toată diversitatea vieţii de pe Terra. Ceea ce am făcut noi, un organism ce conţine de o manieră stabilă aceste două perechi de baze, plus o a treia pereche, nu există în stare naturală", a explicat coordonatorul studiului.

Cercetătorii au dezvoltat mai întâi o nouă pereche de baze, pe baza a două molecule denumite d5SICSTP şi dNaMT. Ei au sintetizat apoi un fragment de ADN circular, o plasmidă, conţinând cele trei perechi de baze, şi l-au inserat în celulele unei bacterii Escherichia coli.

Spre marea lor surpriză, cercetătorii au constatat că aceste celule de E. coli pot să multiplice în mod corect ADN-ul semi-sintetic astfel creat. Ei au trebuit totuşi să le dea o mână de ajutor, găsind un "transportor" - furnizat de o specie de microalge - pentru a importa artificial noile blocuri de construcţie moleculară în interiorul celulelor.

Această limită ar trebui să îi liniştească pe scepticii care se tem de emergenţa necontrolată a unor noi forme de viaţă, spun savanţii americani. Transportorul acţionează într-adevăr ca un întrerupător: fără el, noile baze dispar din genomul celulei.

"Tentativele de a extinde alfabetul genetic pun sub semnul întrebării, de o manieră curajoasă, ideea naturii universale a ADN-ului şi se expun potenţial în faţa criticilor despre înţelepciunea unui astfel de demers", au declarat Ross Thyer şi Jared Ellefson, cercetători la Universitatea Texas, într-un editorial publicat tot în revista Nature.

Biologia sintetică ar putea avea numeroase aplicaţii interesante, potrivit oamenilor de ştiinţă, precum producţia de noi medicamente şi inventarea unor noi forme de nanotehnologii.