Soiurile de măr, obligate să se adapteze după o catastrofă naturală datând din epoca dinozaurilor

• Ştiinţă-Sănătate

  • IMAGINI INCREDIBILE: Efectele create de vaporii de aer din jurul aeronavelor surprinse în imagini spectaculoase - FOTO 19:30
  • ”A fost dureros, însă acum mă simt bine. Acum, nimeni nu mai poate râde de noi”. O dereglare hormonală le-a transformat viaţa într-un coşmar - VIDEO 09:52
  • Un test de memorie pentru depistarea maladiei Alzheimer în stadii incipiente, conceput de savanţi 08:24
  • ZIUA CÂND A MURIT IISUS: Data exactă a CRUCIFICĂRII Mântuitorului, stabilită pe baza activităţii seismice 13:54
  • Muzeul Antipa are un nou site 12:13

Cercetătorii de la Instituto Agrario di San Michelle all'Adige din Italia au anunţat, într-un articol publicat în revista Nature Genetics, că au ajuns la o "versiune calitativă a secvenţierii genomului mărului domestic (Malus x domestica)".

"Am descoperit că o duplicare completă a genomului, relativ recentă (în urmă cu 50 de milioane de ani), a provocat tranziţia de la 9 cromozomi ancestrali la 17 cromozomi ai soiului Pyreae", considerat strămoşul mărului, au explicat autorii studiului.

Această duplicare ar putea fi motivul pentru care mărul are 17 cromozomi, în timp ce alte fructe din familia sa (rozacee, n.r.), precum piersicul, zmeurul şi căpşunul, au între 7 şi 9 cromozomi.

Cercetătorii consideră că această duplicare a genomului datează din urmă cu 50-65 de milioane de ani. Alte specii, precum plopul, au cunoscut o evoluţie similară în aceeaşi epocă.

Odată cu secvenţierea genomului mărului, specialiştii vor putea să identifice genele responsabile cu manifestarea caracteristicilor principale ale acestui fruct - gust, aromă, consistenţă, suc.

Mărul este cel mai cultivat fruct din regiunile temperate. Aceasta este pentru prima oară când a fost secvenţiat genomul unei plante din familia rozacee, ce cuprinde un număr mare de specii (căpşuni, caise, piersici, prune etc).