STUDIU: Un tratament diuretic împotriva autismului a fost validat de noi teste

Potrivit AFP, comunitatea ştiinţifică este de acord că autismul apare foarte devreme şi anume în stadiul fetal şi/sau postnatal. Profesorul Yehezkel Ben-Ari, director de cercetare emerit la Institutul naţional al sănătăţii şi cercetării medicale (INSERM) din Paris, şi echipa sa de specialişti de la Institutul de neurobiologie al Mediteranei (INMED), au făcut un pas decisiv pentru înţelegerea autismului, rezultatele studiului lor fiind publicate joi, în revista Science.

Cercetătorii au înregistrat pentru prima oară activitatea neuronilor embrionari şi imediat după naştere, pentru a observa modificările concentraţiei de clor, mai precis, ale ionilor clorură.

În timpul experimentelor pe şoareci, cercetătorii au injectat femelelor gestante o substanţă ce provoacă autismul, denumită valproat. Atât în cazul autismului genetic, cât şi al celui indus de valproat, cercetătorii au observat niveluri anormal de ridicate de clor la puii nou-născuţi. Pentru şoarecii sănătoşi, aceste niveluri scădeau brusc în timpul naşterii.

Un medicament diuretic, bumetadina, administrat mamelor la scurt timp înainte de naştere reface activitatea cerebrală până aproape de normal şi corectează comportamentul "autist" al urmaşilor.

Oamenii de ştiinţă au arătat, de asemenea, rolul diuretic al hormonului care declanşează travaliul şi naşterea, oxitocina, ce scade nivelul de clor din celulele nervoase ale creierului.

În schimb, acest hormon este ineficient în cazul fetuşilor cobailor predispuşi la autism, clorul acumulându-se în concentraţii anormale în neuronii acestora.

Dacă acest hormon este blocat în cazul femelelor de şoarece gestante sănătoase, puii acestora au niveluri de clor ridicate şi un comportament autist.

Acest studiu validează testele clinice care au utilizat acest medicament diuretic în cazul persoanelor afectate de autism, consideră profesorul Ben Ari. El s-a referit la o serie de teste efectuate pe un grup de peste 50 de copii, cu vârsta cuprinsă între 11 şi 13 ani, ale căror rezultate au fost publicate în decembrie 2012.

În trei sferturi dintre cazuri, tratamentul a permis atenuarea simptomelor şi îmbunătăţirea capacităţii de interacţiune cu mediul înconjurător, deşi, odată cu încetarea terapiei, tulburările au reapărut.

În prezent, este în curs de desfăşurare un test complementar, efectuat pe 80 de copii diagnosticaţi cu autism, iar rezultatele ar trebui să fie disponibile, cel mai târziu, în 2015.

Tratamentele comportamentale ar putea fi consolidate de medicamente care să restabilească comunicarea cu copilul afectat de autism, chiar şi după prima copilărie, spun specialiştii.