Venus trece prin faţa Soarelui: o ocazie rară de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor - VIDEO

Apropiata trecere a planetei Venus prin faţa Soarelui reprezintă o ocazie rară de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor îndepărtate care tranzitează prin faţa stelelor lor, afirmă astronomii, care consideră că această aliniere este un eveniment ştiinţific major.

994 afișări
Imaginea articolului Venus trece prin faţa Soarelui: o ocazie rară de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor - VIDEO

Venus trece prin faţa Soarelui: o ocazie rară de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor - VIDEO

Evenimentul va putea fi observat pe 5 iunie sau pe 6 iunie, în funcţie de locul de pe Terra unde se află privitorul. Fenomenul se va produce începând cu ora 1.05 (ora României) şi se va încheia la 7.55 (ora României), astfel că va putea fi observat în ţara noastră în primele ore ale dimineţii, potrivit transitinfovenus.nl.

Trecerea planetei Venus prin faţa Soarelui va fi vizibilă în întregime din regiunea Oceanului Pacific, începând din estul Australiei, dar mai ales din Hawaii, unde se află multe dintre cele mai puternice telescoape din lume, precum cel de la Observatorul Mauna Kea.

În Statele Unite, tranzitul va începe pe 5 iunie după-amiază, iar Soarele va apune înainte de încheierea fenomenului. În Europa, va fi exact invers - în zorii zilei de 6 iunie, Venus va fi început deja să treacă prin faţa Soarelui.

"Acest eveniment este o mare şansă, întrucât el ne permite să studiem foarte detaliat un fenomen pe care noi îl observăm de la distanţe foarte mari în galaxia noastră (Calea Lactee), iar acest fapt ne va oferi un spor de încredere în privinţa capacităţii de interpretare a semnalelor pe care le detectăm", a declarat astronomul Rick Fienberg de la American Astronomical Society.

Următoarea trecere a planetei Venus printre Soare şi Terra va avea loc abia în 2117, adică peste 105 ani. Aceste tranzitări au loc în pereche, la intervale de opt ani, iar apoi nu se mai produc timp de peste un secol. În secolul al XXI-lea, precedenta aliniere a avut loc în 2004, iar în secolul al XX-lea nu a avut loc niciuna.

"Trecerea lui Venus prin faţa Soarelui reprezintă exact acelaşi fenomen captat de satelitul american Kepler care monitorizează alte stele atunci când planetele lor trec prin faţa lor", a precizat Rick Fienberg.

Totuşi, în cazul acestor exoplanete, "steaua lor apare ca un punct luminos, întrucât sunt foarte îndepărtate de noi şi este dificil să vedem ce se întâmplă", a declarat astronomul Alan MacRobert, editorul revistei Sky and Telescope.

Tot ce este vizibil în acest caz este o foarte lejeră scădere a intensităţii luminoase a acelei stele atunci când o planetă trece prin faţa ei.

Însă lumina stelei care traversează atmosfera acestor exoplanete păstrează "o amprentă" spectrografică care îi ajută pe cercetători să obţină informaţii preţioase despre compoziţia lor, a precizat Alan MacRobert.

"Vom putea să facem măsurători ale atmosferei lui Venus în timpul trecerii ei prin faţa Soarelui şi să vedem ce fel de semnale vom obţine făcând măsurători similare pentru exoplanetele care tranzitează prin faţa stelelor lor, iar apoi vom compara rezultatele, ştiind că în cazul lui Venus, ele (măsurătorile) sunt exacte", a explicat Gerard van Belle, un astronom de la Observatorul Lowell din statul american Arizona.

Rick Feinberg precizează faptul că "primele 20 de minute şi ultimele 20 de minute din timpul trecerii lui Venus prin faţa Soarelui - care va dura în total şase ore şi jumătate - vor fi momentele cele mai fructuoase pentru cercetători, întrucât lumina Soarelui va traversa atmosfera venusiană pentru a forma un fel de cochilie în jurul planetei".

"Acestea sunt perioadele în timpul cărora astronomii vor încerca să măsoare compoziţia atmosferei lui Venus, în momentul în care această planetă va modifica spectrul luminos al Soarelui", a adăugat el.

Tehnica de detectare a exoplanetelor prin monitorizarea trecerii lor prin faţa stelelor le-a permis cercetătorilor, în ultimii ani, mai ales după lansarea unor sateliţi precum Kepler, să facă multe descoperiri.

Catalogul actualizat în luna martie de savanţi, realizat pe baza datelor transmise de Kepler, număra 2.321 de planete potenţiale care tranzitează prin faţa a 1.790 de stele.

Zece din cele 46 de exoplanete descoperite în zone locuibile, unde temperaturile de la suprafaţă permit existenţa apei în stare lichidă, au mărimi apropiate de cea a Terrei.

În cea mai mare parte a cazurilor, însă, astronomii se confruntă cu o lipsă de informaţii despre compoziţia atmosferei acestor exoplanete.

Câteva site-uri americane permit vizualizarea acestui eveniment: http://venustransit.nso.edu, http://venustransit.nasa.gov/transitofvenus/ şi http://eclipse.gsfc.nasa.gov/OH/transit12.html.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici