Bogdan Stan, preşedintele ANAF, într-un INTERVIU pentru Mediafax: Vărsămintele din impozitul pe profit al băncilor comerciale au scăzut în ianuarie cu 106,7 milioane de lei faţă de anul trecut

Bogdan Stan vorbeşte, în primul interviu acordat presei după numirea în funcţia de preşedinte ANAF, despre priorităţile mandatului său, printre care se numără creşterea conformării voluntare şi lupta cu evaziunea fiscală.

7755 afișări
Imaginea articolului Bogdan Stan, preşedintele ANAF, într-un INTERVIU pentru Mediafax: Vărsămintele din impozitul pe profit al băncilor comerciale au scăzut în ianuarie cu 106,7 milioane de lei faţă de anul trecut

Bogdan Stan, preşedintele ANAF, într-un INTERVIU pentru Mediafax: „Lista ruşinii” a fost redusă doar la marii datornici

Alte priorităţi sunt concentrarea acţiunilor de control în domeniul comerţului online, domeniu în care evaziunea a ajuns la un nivel îngrijorător, intensificarea controalelor pentru identificarea contribuabililor care înregistrează în contabilitate facturi fictive, dar şi despre măsurile ce vizează creşterea conformării voluntare.

Preşedintele ANAF menţionează, în discuţia cu reporterul MEDIAFAX, că în cazul contribuabililor cu datorii la Fisc, cărora li se blochează contul, suma blocată nu va mai depăşi datoria către ANAF.

TITLURILE ZILEI

Acesta aminteşte şi de Legea Prevenţiei, prin care se previne aplicarea automată a sancţiunilor în cazul contravenţiilor, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale.

Bogdan Stan arată că, periodic, vor fi publicate liste cu firmele de tip fantomă, în urma unei investigări minuţioase a comportamentului acestora.

În ceea ce priveşte persoanele cu averi mari, care au fost contactate de ANAF în vederea conformării fiscale, în prezent sunt în curs 22 de verificǎri fiscale prealabile, care urmează să fie finalizate.

Reporter MEDIAFAX: Care vor fi măsurile pe care ANAF le va întreprinde în vederea creşterii colectării la buget?

Bogdan Stan: Avem în vedere câteva măsuri urgente pentru creşterea gradului de colectare şi îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţie şi contribuabil, fie că vorbim despre persoane fizice sau juridice. Aşa cum bine ştiţi, l-am informat şi pe prim-ministrul Sorin Grindeanu, că până pe 15 aprilie 2017, trebuie să ne concentrăm asupra acţiunilor de control în domeniul comerţului online, un domeniu sensibil în care evaziunea a ajuns la un nivel îngrijorător. Intenţionăm să intensificăm inspecţiile pentru a-i identifica pe contribuabilii care înregistrează în contabilitate facturi aferente unor operaţiuni fictive. Trebuie să flexibilizăm modalităţile de poprire a conturilor în cazul contribuabililor care sunt executaţi silit. Este foarte important, în aceste cazuri, ca suma blocată să nu depăşească datoria către ANAF. Cred că este necesară o mai mare deschidere către contribuabili. Am solicitat o consiliere mai eficientă a acestora pentru plata la timp a taxelor şi completarea corectă a declaraţiilor fiscale. În cazul în care nu-şi pot plăti la timp taxele, vor fi îndrumaţi către o eşalonare a plăţii şi a obligaţiilor fiscale. Este o facilitate acordată de Fisc, care permite anularea penalităţilor de întârziere. De asemenea, Spaţiul Privat Virtual va fi extins şi pentru persoanele juridice. Aceasta este şi ideea Legii Prevenţiei. După cum ştiţi, scopul acestei legi va fi prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale. E foarte important să creştem nivelul conformării voluntare, care este direct proporţional cu creşterea veniturilor statului. De altfel, aceasta este una dintre cerinţele Comisiei Europene. Pe de altă parte, cred că e important să publicăm periodic liste cu firmele de tip fantomă, în urma unei investigări minuţioase a comportamentului lor. De asemenea, este nevoie urgent să îmbunătăţim procedura actuală de analiză de risc utilizată în rambursarea TVA astfel încât să fie utilizată mai eficient capacitatea de inspecţie fiscală a ANAF. O altă prioritate este aceea a reducerii traficului ilicit de ţigarete. În acest scop, am dispus reoperaţionalizarea echipelor mobile şi a scanner-elor de frontieră.

Rep: Cum explicaţi nivelul mai scăzut al încasărilor din luna ianuarie 2017?

BS: Nivelul încasărilor bugetare din luna ianuarie 2017 are o explicaţie foarte simplă: primul indicator de care trebuie să ţinem cont este TVA. La acest indicator se constată o scădere a încasărilor cu 1.731,6 milioane de lei, cauzată de motive pur tehnice. Este vorba despre reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%. După cum ştiţi, încasările lunii ianuarie 2016 reflectă activitatea economică a lunii decembrie 2015, iar veniturile încasate în luna ianuarie 2017 reflectă activitatea economică a lunii decembrie 2016. De asemenea, încasările lunii ianuarie 2016 au fost influenţate pozitiv de finanţarea bugetară şi de închiderea unor linii de finanţare din fonduri europene în decembrie 2015. Acest fapt a influenţat pozitiv volumul sumelor declarate şi plătite în ianuarie 2016. Trebuie să ţinem cont şi de încasarea atipică a accizelor plătite de către companiile din domeniul producţiei/comercializării de tutun şi produse din tutun, de la 1.061,45 milioane de lei în ianuarie 2015 la 1.646,57 milioane de lei în ianuarie 2016, aceasta fiind cauzată de un fenomen izolat, atipic, respectiv scoaterea din regim suspensiv a unei cantităţi foarte mari de produse accizabile. În acest caz, producţia a fost doar transferată din antrepozit în depozit, nu şi vândută efectiv, în perspectiva aplicării noilor reglementări legale privind fumatul în spaţii publice, care au intrat în vigoare în luna martie 2016.
În al treilea rând, ar trebui menţionat şi faptul că vărsămintele din impozitul pe profit al băncilor comerciale au scăzut, în ianuarie 2017, totalul fiind cu 106,7 milioane de lei mai puţin faţă de ianuarie 2016.

Rep: De ce ANAF a decis să scurteze „lista ruşinii”, mărind plafoanele de raportare a datoriilor?

BS: În vederea diminuării unor cheltuieli, pe de o parte, precum şi pentru a face obiectul prevederilor doar creanţele reprezentative pentru încasarea veniturilor la buget, pe de altă parte, s-a impus modificarea nivelului plafoanelor sub care cuantumul total al obligaţiilor fiscale restanţe nu fac obiectul publicării pe site, considerent care a determinat emiterea O.P.A.N.A.F. nr. 590/2017. Această măsură de stabilire a unor plafoane de semnificaţie au rolul de a asigura o mai bună aplicare a principiului proporţionalităţii între scopul urmărit şi mijloacele utilizate. Prin O.P.A.N.A.F. nr. 558/2016 a fost aprobată procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii. Temeiul legal în baza căruia a fost elaborată îl reprezintă prevederile art. 162 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora organele fiscale centrale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice şi juridice care inregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii. Ulterior, această procedură a fost modificată prin O.P.A.N.A.F. nr. 1164/2016 şi O.P.A.N.A.F. 2266/2016.

Rep: Suma prevăzută în planul de colectare pe 2017 este mai mare decât cea pe 2016? Dacă da, cu cât mai mare?

BS: Nivelul total al încasărilor bugetare comunicat de către Ministerul Finanţelor Publice pentru acest an (212,5 miliarde de lei) este superior cu 6,5% realizărilor din anul 2016 (199,5 miliarde de lei), creşterea nivelului veniturilor bugetare bazându-se atât pe estimările de creştere economică (cu 5,2% faţă de anul precedent) cât şi pe prognozele de creştere a Produsului Intern Brut cu 7,5% (indice nominal) faţă de anul precedent, comunicate de către Comisia Natională de Prognoză.

Rep: Care va fi impactul colectării la buget al măsurilor fiscale anunţate de Guvern?

BS: Studiile cu privire la fundamentarea propunerilor de modificare a legislaţiei fiscale, precum şi calculele privind impactul acestora asupra colectării veniturilor bugetare se regăsesc în instrucţiunile de motivare ale actelor normative respective, datele fiind fundamentate de iniţiatori.

Rep: Dintre cele 14 măsuri pe care le-aţi prezentat şefului Guvernului, care sunt cele mai importante?

BS: Unele sunt măsuri pur tehnice, care vizează o mai bună funcţionare a activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor. Altele se referă la nevoia îmbunătăţirii relaţiei ANAF-contribuabil, în vederea creşterii nivelului de conformare voluntară. Este vorba despre dezvoltarea unui mecanism de îndrumare a contribuabilului, în urma căruia cu toţii avem de câştigat - atât ANAF ca instituţie, pentru că vom conta pe încasări mai mari, cât şi contribuabilul, care va putea să-şi achite obligaţiile fiscale mult mai uşor. O altă categorie de măsuri vizează intensificarea controalelor la diferite entităţi. Ne vom orienta către zone şi domenii de activitate în care se constată scăderea conformării fiscale şi care prezintă riscuri de fraudă. Toate aceste măsuri vor fi implementate până la 15 aprilie.

Rep: ANAF va continua operaţiunile lansate anterior („Marile averi”, „Cristal”, „Venus” etc.)?

BS: Operaţiunile lansate anterior (Cristal, Venus etc) vor continua, însă cu o frecvenţă şi intensitate adaptate dinamicii fenomenelor de neconformare fiscală şi în concordanţă cu obiectivele strategice anuale ale ANAF. Totodată, reamintim faptul că Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a avut, are şi va avea în continuare o preocupare constantă în a menţine un climat concurenţial sănătos în sprijinul contribuabililor oneşti, astfel încât operaţiuni de tipul acestora vor fi continuate şi în anul 2017, însă sub altă formă de organizare şi executare, pentru asigurarea unui caracter de impredictibilitate şi - pe cale de consecinţă - a unui grad de eficientă ridicat.

Rep: Aveţi intenţia să desfiinţaţi DGAF, aşa cum s-a lansat în anumite medii?

BS: În niciun caz nu se pune problema în aceşti termeni. După cum am anunţat, lipsa bugetului ne-a determinat să diminuăm temporar sporul de solicitare neuropsihică, introdus în 2015, până la o viitoare rectificare bugetară. Conducerea DGAF şi-a exprimat acordul pentru această măsură, a semnat nota de fundamentare, pentru că alternativa ar fi fost reducerea numărului de personal. DGAF are un rol important în creşterea nivelului de conformare şi în asigurarea unui mediu concurenţial corect.

Rep: Ce s-a întâmplat cu urmărirea celor aproximativ 30 de persoane cu averi mari, care au fost contactate de ANAF în vederea conformării fiscale?

BS: În anul 2015 au fost finalizate 10 verificări fiscale asupra segmentului PFAM (persoane fizice averi mari) şi au fost constatate venituri a căror sursă nu a fost identificată în cuantum de 23,8 milioane de lei, pentru care s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare de plată în valoare totală de 6,2 milioane de lei, respectiv impozit pe venit în valoare de 3,8 milioane de lei, precum şi dobânzi şi penalitǎti de întârziere în valoare de 2,4 milioane de lei. Din obligaţiile suplimentare stabilite a fost încasată suma de trei milioane de lei (2,6 milioane de lei – impozit pe venit suplimentar şi 0,4 milioane de lei obligaţii fiscale accesorii). Pentru o parte din obligaţiile fiscale accesorii, respectiv 1,3 milioane de lei, persoanele fizice verificate au beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale. Pentru colectarea diferenţei de 1,7 milioane de lei (impozit pe venit suplimentar - obligaţii fiscale accesorii) a fost demarată acţiunea de executare silită. În prezent, sunt în curs 22 de verificǎri fiscale prealabile pe segmentul PFAM şi urmează să fie finalizate. Încă din 2012, de două ori pe an, Direcţia le transmite persoanelor din segmentul PFAM notificări privind declararea veniturilor din străinătate, atât înaintea termenului de declarare, cât şi ulterior analizei declaraţiilor primite. În urma acestor campanii am reuşit o creştere semnificativă a conformării pe această categorie de venit. În anul 2011, 57 de persoane au depus declaraţia 201 şi au declarat venituri din străinătate în cuantum de 19,8 milioane de lei, iar în 2015, declaraţia 201 a fost depusă de 66 de persoane, declarând venituri din străinătate de peste 111 milioane de lei.

Rep: Cum se va schimba relaţia inspector fiscal - contribuabil?

BS: Aş sintetiza în câteva cuvinte acesta relaţie: respect faţă de contribuabil, integritate şi profesionalism. Cred că toţi angajaţii Fiscului trebuie să dea dovadă de aceste calităţi, indiferent unde îşi exercită meseria: la ghişeu, în control sau la executarea silită.

Rep: De ce au fost amânate termenele pentru conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF?

BS: ANAF, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, a participat la discuţiile care au avut loc periodic pe subiectul aparatelor de marcat electronice fiscale, organizate la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi/sau Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti. Fiind vorba despre un sistem unic în România, care nu a mai fost vreodată conceput şi implementat în ţara noastră şi care va impacta semnificativ activitatea tuturor comercianţilor care utilizează case de marcat, discuţiile specifice se desfăşoară laborios. Sunt implicate entităţi publice centrale, reprezentanţi ai producătorilor de case de marcat şi specialişti ai Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti.

Rep: Ce facilităţi sunt prevăzute pentru încurajarea conformării voluntare?

BS: Extinderea serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV) la persoanele juridice a fost una dintre primele măsuri luate de ANAF şi Ministerul Finanţelor Publice la începutul acestui an. Eu cred că această decizie va stimula conformarea voluntară. De fapt, persoanele fizice, juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică pot opta să primească acte administrative fiscale emise în formă electronică de organul fiscal central prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin accesarea acestui serviciu. De asemenea avem în vedere crearea unui punct de contact unic în fiecare administraţie fiscală. E foarte important să asigurăm un spaţiu adecvat pentru întâlniri directe. Între timp, colegii de la Asistenţă au publicat pe site-ul instituţiei o broşură cu informaţii accesibile privind plăţile; desfăşurăm o campanie de educaţie fiscală în şcoli. Vrem să ajungem la nivelul la care corespondenţa dintre ANAF şi contribuabili să fie exclusiv digitalizată.

Rep: Care este stadiul proiectului de modernizare a ANAF, finanţat de Bancă Mondială, şi când se estimează că va fi finalizat?

BS: Avem un proiect de modernizare a Administraţiei Fiscale. Principalul obiectiv de investiţii al acestui proiect este achiziţionarea unui sistem informatic de administrare fiscală care să acopere principalele procese de activitate ale ANAF, precum şi funcţionalităţi extinse legate de analiză de risc, licitaţie electronică, portal web şi intranet etc. După cum am anunţat încă din primele zile ale mandatului meu, în anii 2012-2013 au încetat investiţiile importante în infrastructură (hardware, software, infrastructura fizică suport), în pofida recomandărilor ferme din Acordul de Împrumut dintre România şi BIRD (Banca Mondială) destinat Proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale. Potrivit acestui proiect, România s-a angajat la momentul împrumutului că va asigura continuitatea funcţionării în bune condiţii a sistemului informatic existent, până la achiziţionarea unui nou sistem informatic de administrare a veniturilor (RMS Cots). În acest moment, nu există la nivelul ANAF niciun contract în derulare pentru întreţinerea infrastructurii hardware, software şi de comunicaţii. Consecinţele acestei stări de fapt sunt deosebit de grave, mai ales în perioadele de vârf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plăti a impozitelor). Se pot pierde date importante din sistem, iar în unele cazuri pot fi oprite, total sau parţial, activităţi fundamentale ale instituţiei. Această situaţie a fost prezentată în detaliu şefului Guvernului şi ministrului Finanţelor Publice.

Rep: De ce este necesar un protocol cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică?

BS: În cele 14 măsuri prezentate prim-ministrului şi considerate de noi prioritare, am cuprins şi comerţul online. Nu ne mai putem preface că nu înţelegem ceea ce se întâmplă. Evaziunea şi frauda fiscală în domeniul comerţului online au ajuns la un nivel alarmant. Fiscul are nevoie să acceseze datele de identificare ale deţinătorilor domeniilor de internet cu extensia „.ro”. Desigur, este obligatoriu să se respecte datele cu caracter personal şi prevederile legale. Ţin să subliniez că este vorba despre un protocol tehnic de interoperabilitate. Vor fi interogate doar datele cu caracter personal pentru care există suspiciuni serioase. Vorbim despre neînregistrare, nedeclarare sau neplata obligaţiilor fiscale. Va asigur că întotdeauna aceste interogări vor fi fundamentate de analize de risc temeinice. Valorificarea datelor obţinute în urma acestui protocol se va face exclusiv în cadrul activităţilor de control fiscal sau a inspecţiilor fiscale.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici