COMENTARIU Sorin Avram | Hai România, hai tricolorule!

Campionatul European de Fotbal, aflat în plină desfăşurare, reprezintă una dintre şansele ţărilor de pe continent de a scoate capul în lume. Un cap pe care nu-l văd doar europenii, ci şi asiaticii sau americani, pentru că acest campionat este de circulaţie mondială. O competiţie la care se uită sută de milioane de oameni ori chiar miliarde.

România a ratat această şansă care se iveşte o dată la patru ani. Dacă imnul ţării tale nu se aude la o astfel de competiţie aproape că nu exişti. Mai ales tu, ca ţară tăcută din estul continentului, pe care nimeni nu o prea bagă în seamă. Pentru restul lumii, România este doar una dintre ţările cele mai sărace din Uniunea Europeană şi în care corupţia stă cu clasa politică la masă. Asta în cel mai bun caz, dacă se poate vorbi despre cel mai bun caz. În cel mai rău caz, România este o ţară ca şi inexistentă. De curând am stat de vorbă cu o nemţoaică get-beget care are o funcţie importantă într-o organizaţie dintr-un mare oraş, iar la întrebarea ce ştie despre România mi-a spus că ştie doar că este o ţară situată la ţărmul Mării Negre care se învecinează cu Bulgaria, că a fost condusă de un dictator pe nume Ceauşescu şi că are probleme cu copiii din orfelinate. Atât. Tânăra nu era născută atunci când ţara era condusă de Nicolae Ceauşescu şi când Occidentul se minuna de ce putea să existe în orfelinatele dintr-o ţară situată în Europa.

Conducătorii României de ieri şi de azi numai nu vor să înţeleagă că fotbalul este mai mult decât un sport, că este un fenomen social şi o industrie care poate aduce mulţi bani ţării, dar şi unor familii întregi.

România trebuie să investească banii cu cap în sportul care are cei mai mulţi suporteri din lume. Ministerul Tineretului şi Sportului ar trebui să-l roage pe Gheorghe Hagi să-i dea voie să ia cu copy-paste modelul şcolii de fotbal pe care acesta a dezvoltat-o la Constanţa şi să-l multiplice în toate zonele istorice ale ţării. Ar trebui ca ministerul să angajeze foşti fotbalişti de mare performanţă şi să le dea în grijă câte o zonă pe care să o bată cu maşina şi cu piciorul în permanenţă în căutare de talente. Talente pe care să le adune la un loc şi să le pună cu piciorul pe minge şi cu burta pe carte. În acelaşi timp, România ar trebui să interzică prezenţa jucătorilor străini în ligile a III-a şi mai jos. Nu e normal ca primăriile să plătească din bani publici jucători importaţi de peste mări şi ţări care nu au valoare şi de la care nimeni nu are ce învăţa, în timp ce localnicii cu vârste fragede bat mingea în spatele blocurilor fără să fie băgaţi în seamă.

Bine hrăniţi, antrenaţi şi educaţi, copiii de azi ar deveni fotbaliştii de mâine care ar aduce mai mult lume la stadioane, lume care ar creşte bugetele cluburilor şi vânzările magazinelor şi restaurantelor din jurul stadioanelor, care ar plăti mai mulţi bani la bugetele locale şi la cel de stat. Un fotbal de calitate ar aduce audienţe tv mai mari, ceea ce s-ar traduce prin creşterea interesului firmelor să-şi facă publicitate şi astfel s-ar aduna alţi în bugetele publice din taxe şi impozite. Fotbalişti români mai buni înseamnă transferuri în campionate importante pe bani serioşi. Pe lângă fotbalist şi familiile acestora, de bani s-ar bucura şi statul, care ar face şi el încasări de pe urma transferurilor şi a sumelor cheltuite în ţară de cei care îşi vor face case şi-şi vor cumpăra maşini.

Însă, cel mai important, un fotbal intern puternic şi fotbalişti români care evoluează în campionatele externe importante ar putea construi o Naţională care să participe la marile competiţii, acolo unde se cântă imnul în faţa a zeci de mii de spectatori şi a sute de milioane de telespectatori din întreaga lume. Una este să auzi imnul Ţării tale la Campionatul European de Fotbal şi alta este să-l auzi doar tu, cetăţean român, de Ziua României, cântat pentru nişte haine militare şi nişte costume purtate de oamenii de partid şi de stat care mimează patriotismul.

Şi ce moral ar avea România să-şi audă cântat imnul de faţă cu atâta lume.

Hai România, hai tricolorule! Pentru ”hai tricolori” mai avem de aşteptat, nu se ştie cât. Deocamdată, tricolorii sunt acasă şi, probabil, se uită şi ei la Campionatul European de Fotbal. Măcar de ar învăţa ceva.