#vreaupresedinte. Ce îl recomandă pe Klaus Iohannis, după cinci ani de mandat la Cotroceni

Candidatul PNL Klaus Iohannis, politician român şi fost profesor de fizică, a fost primar al oraşului Sibiu şi a câştigat toate alegerile la care a participat până acum. El a câştigat un mandat la Cotroceni pe 16 noiembrie 2014, iar de la 21 decembrie a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.

În 2009, când se lupta să obţină funcţia de premier, candidatul PNL Klaus Iohannis susţinea că nu este dispus să folosească o posibilă creştere de popularitate pentru a candida la Preşedinţia României, fiind o variantă posibilă, însă pe care nu o agrează.

În decembrie 2015, la un an de mandat, preşedintele Klaus Iohannis susţinea că în 2016 „România educată” trebuie să devină un proiect de ţară. Astfel, şeful statului a lansat proiectul „România educată”, dar abia în luna decembrie a anului trecut, după aproape patru ani de mandat la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis, candidatul PNL. Acţiunile pentru stoparea modificării legislaţiei în domeniul justiţiei

În cei cinci ani de mandat, Klaus Iohannis a atacat constant modificările aduse legilor Justiţiei şi Codurilor penale de către PSD, inclusiv OUG 13 privind graţierea.

În ianuarie 2017, şeful statului a participat la o şedinţă de Guvern, alături de premierul de atunci Sorin Grindeanu, la care a vorbit despre „cei doi elefanţi din cameră” şi anume ordonanţa de graţiere şi modificarea Codurilor penale.

„Sunt doi elefanti in camera şi nimeni nu vorbeste despre ei: Ordonanţa de graţiere şi cea de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre ele am discutat cu premierul de dimineaţa, mi-a spus că discuţia avusese loc cu anumiţi colegi din Guvern. El mi-a spus că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste chestiuni. Subliniez şi sper să fiu în asentimentul premierului, s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de Guvern”, afirmat preşedintele Iohannis la acea vreme.

Trei săptămâni mai târziu, Guvernul PSD a dat OUG 13 privind graţierea, act normativ abrogatămai târziu, pe fondul unei revolte a românilor şi a protestelor masive şi numeroase.

Iohannis susţinea atunci că „reforma sistemului judiciar nu se poate face împotriva acestuia”, iar modificările aduse legilor justiţiei sunt „la prea mare viteză”.

De asemenea, de-a lungul a celor aproape trei ani de guvernare PSD, candidatul PNL Klaus Iohannis a atacat aproape toate proiectele Parlamentului care vizau modificarea legilor Justiţiei şi a Codurilor penale.

Klaus Iohannis, candidatul PNL. Similitudini între campanii, 2014 vs. 2019

Promisiunile şefului statului din campania electorală pentru a obţine primul mandat la Cotroceni sunt asemănătoare cu cele din pre-campanie alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie a acestui an.

Preşedintele României declara în 2014, înainte de a fi ales în funcţie, că va milita pentru păstrarea şi întărirea parteneriatului cu SUA. Totodată, acesta spunea că va garanta direcţia spre Vest a României şi independenţa justiţiei.

O altă promisiune a lui Klaus Iohannis viza creşterea bugetului în domeniul Apărării, fapt ce s-a concretizat în timpul mandatului său, prin acordarea a 2% din PIB Ministerului Apărării.

Tot în perioada campaniei pentru prezidenţialele din 2014, candidatul PNL Klaus Iohannis spunea că este necesară o reformă a sistemului educaţional: „Este nevoie de un plan pentru educaţie pe o sută de ani”, sublinia şeful statului.

În septembrie 2014, înaintea scrutinului, Preşedintele României afirma ferm că nu va graţia politicienii corupţi.

Ideile lui candidatului PNL Klaus Iohannis despre reformă şi stat

Programul de guvernare al lui Klaus Iohannis prezentat în septembrie 2014 se intitula „România lucrului bine făcut”.

Documentul avea 78 de pagini şi era împărţit în două capitole mari: ”Un proiect pentru viitorii 10 ani – România lucrului bine făcut” şi „11 teme majore de dezbatere şi consens naţional”.

Klaus Iohannis vorbea atunci despre independenţa justiţiei, statul de drept, parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la Uniunea Europeană, dar şi despre educaţie, sănătate şi sistemul de pensii. De asemenea, el a abordat şi temele privind continuarea procesului de revizuire a Constituţiei, descentralizare şi regionalizare, cât şi reformarea sistemului electoral şi de finanţare a formaţiunilor politice.

Trei cărţi publicate pe parcursul mandatului

Klaus Iohannis a publicat trei cărţi în cei cinci ani de mandat la Cotroceni. Primul volum, numit „Pas cu pas”, a fost lansat în septembrie 2014, în prima zi de campanie electorală.

Cea de-a doua carte scrisă de Iohannis a fost lansată în aprilie 2015 şi se intitulează „Primul pas”, fiind o continuare a volumului „Pas cu pas”.

Ultimul volum al şefului statului, numit „EU.RO-un dialog deschis despre Europa”, a fost lansat în luna aprilie a acestui an. Lansarea a avut loc la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Cartea este un ghid care prezintă sinteza istoriei UE şi principalele provocări pe care le înfruntă. Totodată, volumul prezintă beneficiile pe care le are România în contextul apartenenţei la proiectul comunitar.

Lipsa de reacţie, un reproş la adresa lui candidatului PNL Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a fost acuzat în nenumărate rânduri de lipsă de reacţie în mai multe situaţii sau reacţii întârziate. Cel mai recent exemplu este cazul Caracal. Viorica Dăncilă i-a reproşat şefului statului că a convocat CSAT prea târziu, pe acest subiect.

De asemenea, social-democraţii au acuzat că preşedintele Iohannis şi-a amintit de tragedia din Caracal după aproape trei luni de la întâmplare, cerând demisia şefului DIICOT Felix Bănilă, pe care acesta şi-a dat-o.

Şi în era Dragnea au fost nenumărate reproşuri şi atacuri la adresa şefului statului. De exemplu, în luna mai a anului 2016, fostul lider al PSD spunea că preşedintele Klaus Iohannis nu reacţionează la ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care susţinea că România şi Polonia ar putea fi în raza de acţiuni a rachetelor ruseşti, deoarece găzduiesc elemente ale scutului anti-rachetă.

De la „România lucrului bine făcut” la „Pentru o Românie normală”

Iohannis a avut un singur mesaj principal, în campania pentru alegerile din 2014, concentrat în sloganul „România lucrului bine făcut”. Acest slogan a pus accentul pe marcarea diferenţei între Iohannis şi contracandidaţii săi, făcând implicit trimitere la originea sa de sas şi la mitul conturat în România privind lucrurile nemţeşti, care ar fi „bine făcute”.

Pe de altă parte, actualul şef al statului a avut şi un mesaj secundar, redat de sloganul „Lege, nu hoţie. Fapte, nu vorbărie”. Acesta este un tip de slogan care include un beneficiu pentru alegători, beneficiu care ar consta în respectarea legii şi abolirea hoţiei, în paralel cu renunţarea la vorbărie şi trecerea la fapte.

Pentru campania din acest an sloganul este „Pentru o Românie Normală” şi se axează pe un mesaj legat de cum ar trebui românii să trăiască în propria ţară. În mai multe rânduri, candidatul PNL Klaus Iohannis a vorbit în discursurile sale, la evenimentele organizate de PNL, partidul care îi susţine candidatura pentru un nou mandat la Cotroceni, despre „România normală”, şi anume o ţară în care guvernarea este una ordonată şi responsabilă, în care românii au încredere în instituţiile statului, un nivel de trai decent.

„România normală” este totodată una în care tinerilor le sunt create posibilităţile şi condiţiile necesare pentru a se dezvolta în propria ţară, pentru a împiedica „exodul creierelor” în străinătate. Prin urmare, normalitatea înseamnă o Românie educată, în care reforma în domeniu motivează tinerii românii să se întoarcă în ţară.

Sloganul include şi ideea unei Românii în care serviciile medicale sunt aproape de standardele europene şi să se centreze pe pacient. „România normală” implică şi o administraţie în care să fie oameni competenţi şi o legislaţie care încurajează şi stimulează antreprenoriatul, nu una care îl inhibă. Candidatul PNL Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea construirii autostrăzilor în România. De asemenea, într-o „Românie normală”, inovarea tehnologică trebuie să fie o prioritate pentru ca econmia şi societatea să se poată dezvolta.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.

Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.