Studiu: Noua tulpină de coronavirus din Marea Britanie nu a fost identificată, încă, în România

Potrivit unui comunicat al MedLife, specialiştii companiei au analizat peste 60 de genomuri SARS-CoV-2, provenite din Braşov, Cluj, Timişoara, Sibiu şi Bucureşti.

„Prin analizarea tulpinilor de SARS-CoV-2, folosind metoda de secvenţiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, care ne permite secvenţierea completă a genomului viral, am dedus că până în acest moment, teritoriul României nu a fost afectat de noua tulpină COVID-19. Urmărirea diversităţii genetice a virusului ne permite să avem informaţii epidemiologice legate de răspândirea noii tulpini, oferindu-ne astfel posibilitatea de a interveni în răspândirea agresivă a acestuia”, a declarat biologul Dumitru Jardan, doctor în ştiinţe medicale, coordonator ştiinţific al studiului.

„Un aspect foarte important este că formele virusului care circulă pe teritoriul ţării noastre, care au fost identificate în procesul de secvenţiere, sunt recunoscute de vaccinul Pfizer-BioNTech, aceste fiind un motiv în plus pentru ca pacienţii români să se înscrie în campania de vaccinare”, a mai menţionat Dumitru Jardan, biolog.

Conform cercetărilor internaţionale, noua tulpină de coronavirus ar putea fi cu până la 70% mai contagioasă, însă nu sunt încă date care să ateste că această infecţie este mai mortală.

Noua tulpină a virusului a apărut iniţial în Marea Britanie, ulterior fiind confirmată în mai multe ţări, precum Italia, Danemarca, Olanda, Franţa, Spania, Portugalia, Australia şi Canada.

Totodată, în cadrul aceluiaşi studiu s-a pus accent şi pe mutaţiile genei S, care se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutaţiile identificate la pacienţii din România arată că este puţin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienţii vindecaţi.

„Gena S este cea mai importantă genă pentru infecţiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafaţa celulelor umane, aceasta fiind deseori ţinta unui răspuns imun antiviral. Mutaţiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susţin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecţie. Însă studiem permanent, deoarece în viitor însă situaţia s-ar putea modifica”, a mai spus biologul Dumitru Jardan.

Compania îşi propune să monitorizeze constant prin secvenţiere cazurile de SARS-CoV-2 din România pentru o mai bună caracterizare a virusurilor care circulă pe teritoriul ţării.

„Prin eforturi şi resurse proprii, am derulat exclusiv acest studiu în România, pentru a analiza toate schimbările pe care le aduce acest virus şi pentru a şti cum putem acţiona în consecinţă. De la începutul pandemiei ne-am mobilizat forţele şi am dezvoltat divizia de cercetare, iar până în acest moment au fost derulate 4 studii, toate din iniţiativa şi cu resursele MedLife. (...) Totodată, angrenându-ne în acest proces, ne-am asumat responsabilitatea că vom efectua rapoarte periodic şi la o scară largă, pe care le vom putea pune atât la dispoziţia Guvernului României, cât şi a celorlalte guverne ale ţărilor învecinate, dacă aceştia vor dori să se folosească de concluziile ştiinţifice în lupta răspândirii virusului”, a declarat Mihai Marcu, preşedinte & CEO MedLife Group.

Procesul de secvenţiere va continua, anunţă reprezentanţii companiei. Sunt în plan alte 100 de genomuri în luna ianuarie 2021, pentru a identifica informaţii noi, relevante pentru piaţa locală şi care să contribuie la adaptarea strategiei naţionale de luptă împotriva COVID-19.