CNSAS cere instanţei să decidă dacă Mircea Iorgulescu a fost sau nu colaborator al Securităţii

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit termenul de judecată pentru data de 19 mai.

Criticul literar Mircea Iorgulescu nu a semnat un angajament de colaborare, pentru că era membru de partid, iar aceştia aveau un regim special. Hotărârea PCR 119/1968 stabilea ca obligaţie de partid colaborarea cu organele statului.

Potrivit documentelor CNSAS, notele date de Iorgulescu erau notate "f.n." (fără număr) şi erau trimise direct în dosarele urmăriţilor, astfel că Iorgulescu nu are un dosar de informator. Colegiul a stabilit că era folosit atât pentru informaţii, cât şi pentru influenţa pe care o avea în cercurile de scriitori.

Cel mai mult s-a implicat în urmărirea lui Bujor Nedelcovici, CNSAS apreciind că a avut un "rol esenţial" şi derula toate măsurile de anihilare a lui, în sensul de a-l influenţa să nu iniţieze proteste, precum şi în ceea ce priveşte "adâncirea treptată a neîncrederii în acţiunile ce se întreprind în vederea emigraţiei şi îndepărtarea sa de Mihai Botez" (care emigrase deja).

De asemenea, criticul ar fi dat informaţii şi despre Dan Deşliu, Dorin Tudoran, iar în documente apar menţionate şi numele criticilor Nicolae Manolescu şi Laurenţiu Ulici, dar şi ale scriitorilor Romulus Vulpescu şi Nicolae Breban.

Criticul ar fi încercat să afle reacţiile acestora referitoare la disidentul Paul Goma.

CNSAS nu a găsit documente din care să rexulte că Iorgulescu ar fi primit recompense pentru colaborare, iar ultimele note sunt din 1986.

Cotidianul "Adevărul" publică în ediţia de miercuri faptul că la solicitarea Floricăi Jebeleanu (fata scriitorului Eugen Jebeleanu), a lui Tudor Ţepeneag (fiul scriitorului Dumitru Ţepeneag) şi a scriitorului Bujor Nedelcovici, Colegiul CNSAS a făcut verificări cu privire la criticul literar Mircea Iorgulescu, stabilit la Paris din 1989.

Ziarul notează că Iorgulescu a fost racolat în 1976, sub numele conspirativ "Dorin", "în scopul furnizării de informaţii despre o serie de scriitori români urmăriţi prin dosare pentru poziţie politică necorespunzătoare, creaţii literare ce contravin organelor de partid şi pentru atitudine protestatară şi relaţii suspecte cu cetăţeni străini". Din 1985, Mircea Iorgulescu ar fi furnizat la Securitate "date despre stări de spirit de mediu"cu numele conspirativ "Mirel", într-o perioadă în care şi el făcea obiectul unui dosar de urmărit "pentru relaţiile cu cetăţeni străini, pentru apartenenţă la grupul modernist al scriitorilor, precum şi pentru participare la acţiuni protestatare în mediul literar", mai notează publicaţia citată.

Oficialii CNSAS, citaţi de Adevărul, susţin că, deşi Iorgulescu nu a semnat un angajament expres cu fosta Securitate, beneficiind de "privilegiul" de a fi fost membru PCR, documentele de la vremea respectivă probează cert "furnizarea de către acesta a unor informaţii, în mod conspirat şi benevol, către organele de Securitate".

Mircea Iorgulescu a precizat că nu a colaborat niciodată cu fosta Securitate. "Pot să vă spun că nu am colaborat niciodată cu ofiţerii de Securitate", a declarat ziarului criticul literar. Totodată, el aminteşte că a avut o polemică în presa literară cu scriitorul Bujor Nedelcovici, dar a respins acuzaţiile acestuia.

"Ce am avut de spus despre acest subiect am scris în articole de presă", a spus Iorgulescu.