Cuminţenia Pământului s-a "blocat" în proceduri. Avocat Grabowski, despre comunicarea cu MCIN: Niciun răspuns, o linişte totală - Mediafax

Cuminţenia Pământului s-a "blocat" în proceduri. Avocat Grabowski, despre comunicarea cu MCIN: Niciun răspuns, o linişte totală

Bogdan Grabowski, avocatul proprietarelor "Cuminţeniei Pământului", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că, în februarie 2018, s-a solicitat MCIN să precizeze dacă va reevalua opera de artă sau va plăti suma de 11 milioane de euro convenită în 2016, dar, până în prezent, nu s-a primit niciun răspuns.

241 afişări

Imaginea articolului Cuminţenia Pământului s-a "blocat" în proceduri. Avocat Grabowski, despre comunicarea cu MCIN: Niciun răspuns, o linişte totală

Cuminţenia Pământului, s-a "blocat" în proceduri. Avocat Grabowski, despre comunicarea cu MCIN: Niciun răspuns, o linişte totală

Sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, nu mai este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, proprietarele acesteia - Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu - refuzând prelungirea contractului de comodat încheiat până la data de 3 iunie, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX surse din instituţia muzeală.

Contactat, joi, de MEDIAFAX, avocatul Bogdan Grabowski a confirmat informaţia.

Întrebat de MEDIAFAX care este motivul pentru care nu se mai doreşte expunerea sculpturii la MNAR, avocatul a declarat: "Pentru că Muzeul Naţional de Artă ne-a informat că bugetul pentru suportarea asigurării lunare este de aproximativ 90% din bugetul aprobat de către Ministerul Culturii pentru plata asigurării operelor închiriate sau pe care le deţin de la persoane. Asigurarea pentru «Cuminţenia Pământului» ar fi reprezentat cam 90% din bugetul lunar pe care îl are muzeul pentru suportarea unor astfel de asigurări".

 

Avocatul a explicat că MNAR a solicitat de la Ministerul Culturii (MCIN) să le fie alocaţi bani pentru suportarea costului asigurării, însă "Ministerul Culturii nu le-a răspuns. Iar, în ultima perioadă, a fost prelungit contractul o dată pe trei luni, în luna mai a mai fost prelungit cu o lună, dar în ultimul moment, în ultima zi. Acum ne aflam din nou în această situaţie".

Asigurarea lunară a sculpturii lui Brâncuşi se ridica la 9.000 de lei.

"Pe de alta parte, doamnele coproprietare nu pot să trăiască cu această emoţie, că, în fiecare lună , la sfârşit de lună, nu ştim (ce se întâmplă cu sculptura, n.r.). Iar, dacă înceta contractul, în ziua respectivă trebuia luată lucrarea de la muzeu", a mai declarat Grabowski pentru MEDIAFAX.

"Contractul de comodat încheiat de Muzeul Naţional de Artă al României, care expira în data de 3 mai a.c., a fost prelungit pentru încă o lună. În situaţia în care acesta nu ar fi prelungit, răspunderea depozitării aparţine proprietarilor, cu respectarea prevederilor legale", au explicat reprezentanţii MCIN într-un răspuns la o solicitare MEDIAFAX, pe 25 mai.

Întrebat, joi, de MEDIAFAX unde se află în prezent sculptura, avocatul a răspuns: "Este într-un loc privat". "Poate fi depozitată cu respectarea legislaţiei din România. Este depozitată în aceleaşi condiţii în care a fost depozitată la Muzeul Naţional de Artă timp de un an, din octombrie 2016 până în decembrie 2017", a completat acesta.

În ceea ce priveşte asigurarea, sculptura nu beneficiază în acest moment de aşa ceva: "Nu este asigurată. Nu, legislaţia nu prevede nicio obligativitate de asigurare, iar, pe de altă parte, nicio operă a statului român nu este asigurată de către statul român. Nicio operă de la Muzeul Naţional de Artă, de la Muzeul Naţional Cotroceni, de la orice muzeu din România nu este asigurată de către statul român".

"Doamnele coproprietrare s-au adresat Ministerului Culturii în luna februarie, anul acesta, solicitând să precizeze ministerul dacă înţelege să reevalueze sculptura sau dacă înţelege să plătească suma de 11 milioane (de euro, n.r.) convenită în 2016. Din februarie, până astăzi, nu am primit niciun răspuns de la minister. Iar, în această situaţie, doamnele coproprietare au înţeles să nu mai prelungească contractul de comodat", a mai spus, joi, avocatul.

"În 31 octombrie 2016, când Banca Naţională nu a mai putut să păstreze lucrarea în expunere, lucrarea a fost dusă la Muzeul Naţional de Artă în mod provizoriu, până la achiziţionarea de către statul român. Or, anul acesta, statul român a hotărât să restituie banii celor care au donat. Domnul ministru (al Culturii, George Ivaşcu, n.r.) a chemat corpul de control al prim-ministrului şi în această situaţie s-a ajuns la această decizie (de a nu mai prelungi contractul de comodat, n.r.)", a completat Grabowski.

Întrebat de MEDIAFAX dacă se mai doreşte vânzarea sculpturii, acesta a răspuns afirmativ.

"Se doreşte vânzarea, dar proprietarele vor să primească un răspuns de la minister, dacă ministerul înţelege să îşi respecte obligaţia asumată în 2016, iar, dacă nu şi-o respectă, să menţioneze în mod clar că nu exercită dreptul de preemţiune, pentru a putea fi scoasă la licitaţie", a spus acesta.

"Există un termen de 30 de zile, legea 182 din 2000, legea care reglementează patrimoniul cultural mobil, instituie un termen de 30 de zile de la notificarea de către proprietari prin agentul economic şi această notificare a avut loc în septembrie 2014, acum aproape patru ani", a precizat Grabowski.

"Au trecut 30 de zile, doar că la sfârşitul lui 2014, statul român a menţionat că doreşte să o cumpere şi că doreşte să negocieze. Negocierile s-au finalizat în 2016, moment în care Ministerul Culturii a spus că plăteşte şi oferă suma de 11 milioane de euro, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic", a mai spus el.

Întrebat dacă autorităţile române pot fi date în judecată pentru tergiversarea procedurilor, avocatul a răspuns: "Sigur că pot fi daţi în judecată, însă doamnele proprietare preferă să ajungă cu lucrarea la o licitaţie". Un proces "implică şi mult timp, s-ar exprima şi tot felul de opinii pe marginea acestui proces şi doamnele proprietare au fost supuse destulă vreme, pe perioada negocierilor, la tot felul de acuzaţii nefondate din partea diverselor personalităţi ale vieţii publice".

"În acest moment, ar dori să poată să vorbească cu cineva competent din partea statului român", a spus Grabowski, care a adăugat că, pentru adresa făcută MCIN în februarie 2018 nu s-a primit niciun răspuns, "o linişte totală".

În ceea ce priveşte o nouă evaluare a sculpturii, atât la solicitarea MCIN, cât şi la cea a proprietarilor, acest demers urma să fie făcut împreună.

"Rămăsese ca acest demers să fie făcut împreună. Noi am răspuns ministerului în octombrie anul trecut, după care am mai avut o întâlnire întâmplătoare cu fostul ministru Romaşcanu când s-a deschis expoziţia Brâncuşi, la sala Brâncuşi, la Muzeul Naţional de Artă, în decembrie, atunci ni s-a spus că urmează la începutul lui ianuarie s-a schimbat guvernul, a venit un nou guvern a venit un nou ministru şi de atunci nu am mai primit niciun fel de comunicare", a precizat Grabowski.

"Proprietarii pot să o reevalueze (separat, n.r.) şi sigur că proprietarii, nu în ultimul rând, se uită şi la piaţa internaţională, care, în ultimii doi ani, a crescut mult. Dacă, până în 2014, sculptura cea mai scumpă a lui Brâncuşi fusese undeva în jurul sumei de 30 de milioane de euro, astăzi s-a ajuns la vreo 70 de milioane, deci s-a dublat", a mai spus el.

Întrebat de MEDIAFAX ce doresc să facă proprietarele sculpturii în viitorul apropiat, Grabowski a spus: "Nu pot să comentez în acest moment decât faptul că vor respecta legislaţia, atât cea europeană, cât şi cea din România. Deocamdată nu au luat o hotărâre ce vor face, dar în acest moment au înţeles ca lucrarea să nu mai fie expusă".

"Din punctul nostru de vedere, după ce am depus acea adresă în februarie 2018, am citit în presă, în martie, că ministrul (Culturii, n.r.) a chemat corpul de control al prim-ministrului. Poate să fie şi acesta un răspuns la cererea noastră. Noi nu avem emoţii din partea acestei verificări. Nu am făcut nicio ilegalitate. Noi am negociat conform legii 182 din 2000. Legea menţionează că preţul se poate negocia între proprietari şi reprezentanţii ministerului şi asta a avut loc. O negociere", a mai spus Grabowski.

La începutul lunii martie, reprezentanţii MCIN au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia va solicita în perioada următoare o nouă expertiză pentru sculptura "Cuminţenia Pământului", care va viza, după caz, reevaluarea şi/sau renegocierea cu proprietarii. Însă, la sfârşitul lunii mai, MCIN nu demarase încă o nouă expertiză, fiind analizată situaţia în vederea luării celei mai bune decizii, potrivit unui răspuns al MCIN la solicitarea MEDIAFAX.

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a solicitat, ca urmare a evaluării din prima lună de mandat, aprobarea unei misiuni a Corpului de Control al premierului cu privire la verificarea activităţii MCIN, care include şi acţiunile referitoare la sculptura "Cuminţenia Pământului", au mai menţionat reprezentanţii instituţiei în răspunsul oferit MEDIAFAX pe 25 mai.

Preţul pentru achiziţia operei "Cuminţenia Pământului", negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă, până la sfârşitul acestui an, potrivit unei hotărâri de Guvern aprobate pe 23 mai.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI ,
GRABOWSKI ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.