Efectele negative ale mass-media: Creşterea ratei sinuciderilor şi a agresivităţii copiilor

Creşterea ratei sinuciderilor şi a agresivităţii copiilor se numără printre efectele negative ale modului în care media prezintă diferitele subiecte legate de astfel de aspecte, potrivit participanţilor la dezbaterea "Nu vă uitaţi copiii la TV - Vezi ce vede copilul tău", organizată vineri de CNA.

5110 afişări
Imaginea articolului Efectele negative ale mass-media: Creşterea ratei sinuciderilor şi a agresivităţii copiilor

Efectele negative ale mass-media: Creşterea ratei sinuciderilor şi a agresivităţii copiilor (Imagine: Shutterstock)

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea "Nu vă uitaţi copiii la TV - Vezi ce vede copilul tău", la care a participat şi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. La eveniment au fost prezenţi şi specialişti din domeniul sănătăţii şi ai educaţiei, reprezentanţi ai mediului academic, ai asociaţiilor de părinţi şi ai ONG-urilor care desfăşoară activităţi în domeniul educaţiei nonformale, precum şi reprezentanţi ai unor radiodifuzori care difuzează programe pentru copii.

În cadrul dezbaterii, Virgiliu Gheorghe, specialist în bioetică, a declarat că există numeroase studii care dovedesc o relaţie între modul în care este prezentată o situaţie în media şi ce se întâmplă în viaţa reală.

El a atras atenţia asupra faptului că există o problemă în legătură cu modul în care "mass-media portretizează sinuciderea", în sens pozitiv şi în sens negativ. El a explicat că rata sinuciderilor creşte dacă i se dă unui act de sinucidere o explicaţie raţională şi dacă sinuciderea este justificată prin consumul de substanţe interzise. "Dacă sinuciderea (unui copil, n.r.) este glorificată de mass-media, creşte rata sinuciderii (în rândul copiilor, n.r.). Dacă mass-media acordă un spaţiu foarte larg sinuciderii, creşte, de asemenea, rata sinuciderii", a explicat Virgiliu Gheorghe.

Acesta a precizat că rata sinuciderii scade, însă, dacă este prezentată în sens negativ, arătându-se, de exemplu, efectele devastatoare pe care le are asupra familiilor persoanei care se sinucide.

"Nu este posibil să acceptăm un factor educaţional cu asemenea forţă în societate (mass-media, n.r.) fără să existe un control al său. Cred că trebuie făcută foarte multă educaţie cu părinţii şi cu copiii (...) Dacă există o protecţie a muncii, nu înţeleg de ce să nu existe şi o protecţia a publicului (care se uită la TV, ascultă programe la radio, urmăreşte programe pe internet, n.r.)", a mai spus Virgiliu Gheorghe.

De asemenea, el a atras atenţia că, potrivit studiilor, dacă un copil are în camera sa un televizor şi calculator, consumul acestuia de programe TV creşte cu 3-4 ore.

"Trendul în societate şi în şcoli este unul negativ, pentru că personajele negative sunt prezentate în mass-media (...) Mass-media intoxică, poluează simbolic spaţiul inteligibil în care trăim", a mai spus Virgiliu Gheorghe.

Şi Cristina Trepcea, membru al CNA, a precizat că televiziunile prezintă un personaj, cu atât mai mult cu cât respectivul personaj încalcă legea sau este contestabil.

Trepcea a dat ca exemplu un caz recent, respectiv CNA a decis, pe 5 martie, să amendeze postul TVR 1 cu 10.000 de lei, pentru că în emisiunea "Lozul cel mare" din 28 februarie au apărut imagini cu cântăreaţa Bijou care nu purta lenjerie intimă, membrii Consiliului considerând că într-unul dintre cadre se puteau vedea zonele intime ale acesteia. După ce a apărut la televiziunea publică şi după sancţiunea aplicată de CNA, respectiva cântăreaţă a fost invitată şi la alte televiziuni, a precizat Cristina Trepcea.

Virgiliu Gheorghe a spus, la rândul său, că acum respectiva femeie este "o vedetă", care va fi copiată de copii. "Şi ne vom trezi că vor merge la şcoală copiii fără lenjerie intimă (...) Cred că CNA ar trebui să dezvolte o etică a transmisiunilor", a spus acesta.

Potrivit altor participanţi la dezbatere, ştirile cu caracter violent duc la creşterea anxietăţii în rândul copiilor.

Nadia Tătaru, asociatul principal al postului de radio pentru copii Itsy Bitsy, a spus că, potrivit datelor de audienţă, copiii cu vârsta sub 10 ani, din mediul urban obişnuiesc să se uite, nu doar la programele difuzate de televiziunile pentru copii, ci şi la programele difuzate de posturile TV generaliste.

Nadia Tătaru a mai spus că "televizorul este cea mai bună şi ieftină bonă". Ea a mai spus că, dacă ar fi posibil, televiziunile dedicate copiilor cu vârsta de 0-3 ani ar trebui interzise, din cauză că programele difuzate de aceste posturi sunt foarte nocive pentru dezvoltarea creierului, dezvoltarea emoţională a copilului şi determină întârzieri de limbaj.

Totodată, Nadia Tătaru a spus că, potrivit studiilor, programele TV pentru preşcolari şi şcolari mici sunt foarte nocive pentru: dezvoltarea creierului, dezvoltarea emoţională a copilului, cresc agresivitatea şi violenţa, scad atenţia şi concentrarea; incită la consumul comercial ca nevoie de bază (colecţie de jucării, posesiuni materiale), în timp ce programele TV pentru şcolarii mari
sunt foarte nocive pentru dezvoltarea creierului, dezvoltarea emoţională a copilului; cresc agresivitatea şi violenţa, cresc lipsa de concentrare, incită la consumul comercial ca nevoie de bază, pun accent pe reuşita în viaţă prin vedetism, sexualitate, modă.

De asemenea, Nadia Tătaru a spus că, în prezent, copiii sunt foarte expuşi la pornografie. Ea a spus că minorii îşi petrec mult timp liber uitând-se la televizor şi urmăresc, chiar şi alături de părinţi, programe cu tentă sexuală explicită. Potrivit acesteia, studiile recente arată că 70% dintre copiii români de gimnaziu sunt expuşi la imagini şi mesaje perverse şi degradante când navighează pe internet, 45% dintre copiii români au accesat fie din întâmplare, fie intenţionat site-uri cu nuditate şi pornografie. 13% dintre copiii români cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani au vizionat un film pornografic (peste jumătate din ei au folosit televizorul în acest scop), în timp ce 1% dintre copiii români au vizionat până la vârsta de 6-8 ani filme pornografice.

Tătaru a spus că programele TV pentru copii ar trebui semnalizate în funcţie de vârsta recomandată (ca în cazul jocurilor şi jucăriilor), iar CNA să le impună radiodifuzorilor să transmită avertizări de genul "Consumul de TV creează dependenţă şi provoacă dezechilbru psihic" şi "Pentru a avea un copil sănătos, ascultaţi-l, discutaţi împreună".

Mai mulţi participanţi la dezbaterea de vineri, între care şi membrii CNA, au militat pentru o media responsabilă.

Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că rolul Consiliului este de a proteja copiii care se uită la televizor ca şi cum aceştia nu ar avea părinţi. "Pentru că atunci când părinţii sunt resposanbili şi stau alături de copiii lor la televizor, televizorul nu este atât de nociv", a spus Narcisa Iorga. Ea a spus că agresivitatea este o problemă, referindu-se nu numai la violenţa fizică, ci şi la "agresivitatea în limbaj şi în comportament", prezentă pe micile ecrane la orice oră şi în multe emisiuni, nu doar în cele de desene animate.

Ea a mai spus că aşteaptă din partea celor care au participat la dezbatere "implicare în sprijinirea CNA". "Ar putea fi interpretat acest apel al meu ca fiind un moment de slăbiciune al autorităţii. Da, eu recunosc că autoritatea în acest moment are nevoie de sprijind din partea societăţii civile (...) Trebuie să ne ajutaţi să schimbăm mentalităţi", a mai spus Narcisa Iorga.

La rândul său, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), a spus că responsabilitatea radiodifuzorilor este mare, întrucât televiziunea "nu educă publicul, ci îl formează". Chiriţă a mai atras atenţia că trebuie înţeles foarte bine şi ce înseamnă educaţie.

Cristina Trepcea, membru al CNA, a spus că media nu educă. "Dacă ar avea acest rol în mod explicit, noi, în faţa unei solicitări de acordare de licenţă, am fi cât se poate de atenţi ca proiectul pe care îl avem în faţă să fie un proiect educativ. De câte ori se întâmplă, însă, acest lucru, în faţa noastră se află un om de afaceri (...) Televiziunea şi radioul sunt afaceri, dar această categorie de afaceri are în toate ţările civilizate o lege a audiovizualului care arată că este o afacere care are asupra minţii şi populaţiei nişte efecte pe care autorităţile simt nevoia să le controleze (...) Dacă noi nu putem să silim o televiziune comercială să facă educaţie, măcar putem să o împiedicăm să facă contra-educaţie", a spus Trepcea, precizând însă că televiziunea publică şi radioul public au obligaţia de a face educaţie.

"Se spune că suntem ce mâncăm. Suntem ce mâncăm cu trupul nostru şi suntem ce mâncăm cu mintea noastră", a mai spus Cristina Trepcea, făcând referire la numeroasele studii care demonstrează că este "o foarte mare legătură între ce vezi la televizor şi devenirea ta ca om şi opţiunile tale în viaţă, orientarea ta către leadership sau către infracţionalitate". "Cred că nu putem să aruncăm cu degetul la televizor, cred că ar trebui să recurgem la fişa postului. Care e fişa postului de părinte, de dascăl, de îndrumător spiritual? Bineînţeles că fişa postului de formator de la televizor nu trebuie exclusă (...) Eu cred că cei care fac programe de televiziune ar trebui să se gândească nu doar la câte persoane s-au uitat la programele alea, ci şi la ce li s-a întâmplat persoanelor acelea care au urmărit", a mai spus Trepcea.

Ea a vorbit şi despre lucrurile bune pe care copiii le iau de la televizor, respectiv învăţarea unei limbi străine. Totodată, Trepcea a atras atenţia că există tendinţa ca programele difuzate de cele mai multe canale pentru copii să fie dublate, fapt negativ pentru dezvoltarea minorilor. "Subtitrarea face parte din modelul nostru cultural şi le facilitează copiilor învăţarea prin ascultare a unei limbi străine îi şi obligă să citească, ceea ce ştim cu toţii că fac din ce în ce mai puţin", a mai spus Cristina Trepcea.

În finalul întâlnirii, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că în cadrul dezbaterii a fost semnat un "Acord-cadru de coordonare a acţiunilor privind promovarea drepturilor minorilor în audiovizual".

Potrivit acordului, care a fost semnat şi de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, CNA va asigura, în perioada 1 - 5 aprilie, prezenţa experţilor săi în şcoli din municipiul Bucureşti, în cadrul programului "Şcoala Altfel", în scopul cunoaşterii drepturilor şi libertăţilor copiilor în audiovizual.

De asemenea, CNA va lansa un telverde, cu numărul 0800888555, la care copiii pot suna pentru a semnala Consiliului programe audiovizuale şi aspecte din aceste programe pe care le urmăresc şi nu le agreează. Totodată, CNA va asigura, lunar, pe parcursul anului 2013, prezenţa experţilor săi în Centrele de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare, în scopul cunoaşterii drepturilor şi libertăţilor copiilor în audiovizual.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici