Video INTERVIU: Alexandru Lăzescu - TVR va intra în normalitate cu preşedintele, dar nu va fi trompeta nimănui

Alexandru Lăzescu, noul preşedinte-director general al TVR, spune într-un interviu acordat MEDIAFAX că Televiziunea Română va intra "în normalitate" în relaţia cu Traian Băsescu, însă nu va deveni trompeta nimănui.

369 afișări

Rep.: De aproximativ un an, jurnalul a fost regândit din perspectiva fostei conduceri a TVR. Şi mai mult, a fost difuzată ora de difuzare, de la 19.00 la 20.00. O să reveniţi la vechea formă, cu principalul jurnal al TVR 1 de la ora 19.00, în competiţie cu toate televiziunile generaliste?

A.L.: Întâmplarea face că eram în televiziune acum zece ani când s-a trecut de la ora 20.00 la ora 19.00. Atunci a fost o discuţie întreagă, pentru că intrat în competiţie cu Pro TV şi cu Antena 1. Au fost puncte pro şi contra, până la urmă s-a hotărât aşa. Dar mi s-ar părea că ar fi schimbări cam bruşte toată ziua schimbată. Nu cred că asta e esenţial până la urmă, ci filosofia de jurnal. Nu mă refer aici cine şi cum să vină. Astea sunt de acum formule, chestiuni care în principiu ar trebui să se aşeze după nişte norme editoriale, după priorităţile zilei. Eu mă gândesc la ce soluţii putem avea - şi aici am început deja nişte discuţii cu Rodica Culcer, care conduce departamentul de informaţii, să căutăm formule pentru a acoperi jurnalul în primul rând într-un mod adecvat acestui nou ritm şi acestui peisaj media din jurul nostru.

Rep.: Înţeleg că o să-i redaţi atribuţiile Rodicăi Culcer, la conducerea Ştirilor TVR, de unde nu a plecat niciodată, dar i s-au limitat atribuţiile?

A.L.: Absolut. A fost un fel de şmecherie. Ea, când a dat concursul - care a fost unul destul de competitiv de altfel -, a avut o fişă de post. Te duci, dai concurs pentru ceva şi după un timp nu mai eşti acolo, devii aşa un fel de şef peste un fax şi două creioane. De altfel, chiar am făcut astăzi lucrul acesta, am revenit la situaţia de normalitate care trebuia să existe şi ea va gestiona aşa cum trebuiedepartamentul.

Rep.: Din câte ştiu eu, decizia prin care doamna Culcer a rămas mai mult şefă din punct de vedere administrativ decât editorial la Ştirile TVR a fost luată după cazul Remeş. Aţi făcut o analiză a cazului Remeş?

A.L.: Cred că e artificial să punem problema aşa. Eu cred că avem o situaţie instituţională. Dacă ar fi un lucru foarte grav în felul în care tratezi, atunci îl eliberezi pe om din funcţie. Dar nu s-a constatat nimic special. Trebuie să îţi iei răspunderea unor decizii pe care le iei. Asta, cu un mod de a goli de conţinut o funcţie, mi se pare un mod şi neelegant şi şmecheresc, ca să nu spun tipic autohton în sensul rău al cuvântului, de a rezolva problema. Dacă erau nişte lucruri grave care trebuiau într-un fel sancţionate, atunci trebuia luată o decizie fermă. Din moment ce nu au fost, modul ăsta de a rezolva problema mi se pare total nefericit. Nici nu aş mai pune în discuţie chestiunea.

Rep.: Ce se va întâmpla cu Mădălina Rădulescu, cea care conduce interimar Ştirile TVR de aproape trei ani?

A.L.: Mădălina Rădulescu şi-a depus deja demisia.

Rep.: Demisia din TVR, demisia din funcţie?

A.L.: Din funcţie.

Rep.: Va rămâne în cadrul Ştirilor?

A.L.: Nu ştiu. Ca să vă spun cinstit, trebuie să vedem. Decizia pe care am făcut-o a fost aceea de a pune lucrurile în ordinea firească, în normalitate la Ştiri. De aici încolo, cum se gestionează în interior lucrurile, vom vedea. Şeful de departament, Rodica Culcer, are îndrituirea să facă lucrul ăsta.

Rep.: Care sunt priorităţile dumneavoastră ca preşedinte-director general al TVR?

A.L.: Întâi sunt nişte urgenţe. De multe ori, din păcate, eşti prizonierul urgenţelor care nu sunt de fapt lucrurile esenţiale. Urgenţa în acest moment este o stabilizare financiară, care înseamnă atât o ajustare pe costuri, o reglare a schemei astfel încât să ne încadrăm, să vedem venituri, costuri. Să stabilizăm situaţia financiară este, sigur, o urgenţă. Acum - priorităţile strategice, viziunea de ansamblu. Cred că trebuie gândită o formulă de televiziune care să fie mai flexibilă. Sigur că asta pare un termen general, dar nu putem intra în detalii. Putem pleca de la felul în care funcţionează şi alte televiziuni, nu neapărat publice. Trebuie să gândim o strategie de programe care să fie în acord cu faptul că ai un peisaj media foarte diferit de ce se întâmplă. Sigur că au mai apărut nişte canale, canalele n-au identitate. Una din marile probleme ale TVR este că n-a reuşit să dea identitate clară unor canale. Chiar dacă ai emisiuni bune pe unele canale, ele nu au o identitate clară. De exemplu, la TVR 2, una din marile probleme a fost ce tip de identitate îi dai, cum îl percepeţi dumneavoastră canalul doi al televiziunii. S-a tot mers pe documentare, pe filme - nu discutăm despre conţinut, conţinutul s-ar putea să fie foarte bun la un moment dat -, dar eu dacă mă uit pe canalele de nişă - National Geographic, Acasă - ştiu precis la ce să mă aştept, ce văd acolo. Eu trebuie să ajung şi aici (la TVR, n.r.) să se întâmple acelaşi lucru. De exemplu, la TVR Cultural se întâmplă, acolo putem discuta cum putem face mai mult. Încă o chestiune esenţială e faptul că TVR trebuie să devină un producător de programe. Nu mă refer la emisiuni. TVR ar trebui să facă ceea ce fac toate televiziunile publice importante, nu numai BBC, şi anume să facă ecranizări, seriale, documentare politice, istorice. E o logistică de producţie aici care e superioară faţă de ce se găseşte în piaţă. Sigur mai sunt şi lucruri învechite, dar sunt şi totuşi destule care sunt în regulă şi e păcat de fapt să nu utilizezi. Există şi un departament special şi o structură separată, care se cheamă TVR Media, şi care ar trebui să comercializeze lucrurile astea.

Rep.: Pe de altă parte, spuneţi că trebuie să reduceţi deficitul şi mă întreb cu ce bani o să reuşiţi să faceţi aceste producţii şi în contextul în care TVR nu reuşeşte să vândă Arhiva pe care o are.

A..L.: Aici sunt două lucruri. Una e partea de arhivă şi a doua e partea de producţie. Am spus că întâi fac o stabilizare financiară, dar ce discut acuma, ca viziune strategică, e felul în care văd priorităţile bugetare de alocare în interior. (...) Din banii pe care îi ai să aloci cu o anumită prioritate. În al doilea rând, eu cred că la baza logistică de producţie pe care o are TVR se pot face parteneriate. Se găsesc formule, cu producători independenţi. Dacă o faci cu ceva imaginaţie şi cu bună credinţă, cred că se poate face. Asta nu înseamnă că nu ai nevoie de nişte bani. Şi oricum acest lucru trebuie să fie o prioritate strategică pe termen lung. Nu am să vă spun că în săptămânile următoare o să dăm drumul la orice concursuri de ecranizări, trebuie să ne uităm şi în buget. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne fixăm nişte obiective strategice.

Rep.: În anul 2009 deficitul TVR a fost de peste 10 milioane de euro. Cu cât la sută vă propuneţi să-l reduceţi în 2010, la ce să ne aşteptăm?

A.L.: Nu ştiu ce să vă spun. Deocamdată aştept să am şi eu o situaţie la şase luni, pentru că ce ştiu şi eu în momentul de faţă este situaţia la sfârşitul anului trecut. Vreau să văd situaţia acum la şase luni, să văd cât au mai fost încasări acum pe publicitate, a mai fost Campionatul Mondial de Fotbal. Ar trebui să ne apropiem de echilibru în mod necesar. Vom tăia câteva cheltuieli, din păcate, probabil, vom tăia Cerbul de Aur. E un buget relativ mare şi în contextul actual nu avem de unde să scoatem banii aceştia.

Rep.: Ce se va întâmpla cu salariile angajaţilor din TVR. Vor fi reduse cu 25% în ton cu ce se întâmplă în sistemul bugetar?

A.L.: Tehnic vorbind, ele nu intră în obligativitate, pentru că televiziunea are nişte costuri acoperite din buget, e vorba de relee, dar restul banilor, costurile operaţionale sunt acoperite din taxă şi din publicitate. Deci salariaţii din televiziune nu sunt bugetari. Din această perspectivă, eu cred că vom merge pe ideea de a tăia bugete şi o să vedem cum ne încadrăm mai departe. Acuma că sunt bugete, din ce categorii fac parte şi dacă vom ajunge şi la salarii rămâne de văzut. Nu văd o chestiune de asta procustiană, mecanică, în care să ne ducem să tăiem. Vom vedea cum putem reduce, încercăm să reducem întâi banii care se duc pe alte componente. Cum se fac, care sunt colaborările pe producţii independente, dacă nu sunt umflate, cum arată? Eu sper să am în două-trei săptămâni o evaluare a situaţiei ca să pot să vă dau nişte răspunsuri mai inteligente, pentru acum vă pot spune doar nişte deziderate.

Rep.: De când aţi fost validat de către Parlament în această funcţie, aţi fost întrebat în mai multe rânduri care sunt cele mai mari salarii şi cine sunt persoanele care au cele mai mari salarii în TVR. Aţi făcut rost de această listă?

A.L.: Nu. Am fost întrebat aseară, acum am ajuns şi eu aici (la sediul TVR, n.r.), nu am apucat.. Mă voi uita pe lista asta, dar nu cred că e o prioritate. O să încercăm să vedem care sunt ele. Aici sunt două tipuri, ca peste tot, sunt salarii şi colaborări. Dar nu le ştiu.

Rep.: Dumneavoastră ştiţi ce salariu o să aveţi la TVR?

A.L.:Din câte ştiu eu este un salariu la nivelul unui salariu de ministru. Asta înseamnă, probabil, undeva în jur de 40 de milioane, deci undeva între 900 şi 1.000 de euro. Deci nu e un salariu ieşit din comun.

Rep.: S-a spus în mai multe rânduri că TVR este o organizaţie cu o structură învechită, cu foarte mulţi angajaţi şi care reacţionează greu. Ce modificări o să aduceţi la nivelul echipei TVR şi mă gândesc la acei directori "numiţi pe viaţă", de care a vorbit în repetate rânduri Alexandru Sassu?

A.L.: Ca în orice instituţie sunt câteva puncte cheie. Chiar directori numiţi pe viaţă nu sunt, pentru că, dacă îi iau pe rând, nu sunt. De exemplu, la tehnic e Horia Cazan, care e de câţiva ani - întâmplător mi-a fost student -, dar vine după domnul Postelnicu, care a fost într-adevăr multă vreme. Şi Dana Deac nu e de foarte mult timp.

Rep.: Cred că se referea mai mult la faptul că, în momentul în care sunt numiţi prin concurs, nu mai pot fi schimbaţi în funcţie de anumite criterii de management.

A.L.: Trebuie discutat caz cu caz. Aşa e o generalizare. Sigur, în principiu, trebuie să existe o evaluare. Poţi să faci o evaluare formală şi să zici "foarte bine", "foarte bine", "foarte bine" sau să o faci serios. În procesul acesta trebuie să-mi fixez nişte urgenţe, nişte priorităţi. Încerc să vedem întâi cum stăm financiar şi ce putem face aici, după aceea sigur începem să ne uităm pe gradul de acoperire a oamenilor. Voi încerca să fac nişte analize pe costul de producţie pe minut, ca să avem nişte elemente şi plecând de aici putem stabili. Dar când mă uit în jur, cel puţin în funcţiile importante din televiziune, nu sunt oameni care sunt chiar de atâta vreme. Din contră, mă tem că fluctuaţiile în anumite zone sunt prea rapide. Că schimbi la nivelul conducerii TVR, odată cu raportul, este altceva, dar instituţia ar trebui să fie mult mai stabilă. Că se schimbă X sau Y în Guvern sau la nivel de vârf e inevitabil, ţine de contextul politic, dar instituţiile ar trebui să aibă stabilitate. Dacă oamenii aceia nu-şi fac treaba, îi schimbi, dacă-şi fac treaba, nu cred că trebuie să fie aşa neapărat un demers special să-i tot schimbăm numai ca să arătăm că facem rotirea cadrelor.

Rep.: Până de curând au fost vehiculate mai multe nume pentru şefia TVR, printre care Robert Turcescu, Ion Cristoiu, Florin Călinescu, Andreea Pora şi alţii. Aveţi în vedere să cooptaţi pe vreunul dintre aceştia în TVR, s-ar potrivi cu profilul Televiziunii Române?

A.L.: E greu să spun aşa. Sunt nişte diferenţe. Robert Turcescu şi Andreea Pora sunt jurnalişti. Florin Călinescu e un realizator de emisiuni, e un om de un alt profil. Mi-e greu să vă spun acuma, e a doua dimineaţă când sunt aici. E puţin prematur. Nu vreau nici să elimin, dar sigur că oameni de valoare mi-aş dori evident. Şi nu am să vă mint să nu vă spun că dacă vom putea să aducem oameni de valoare din zona publicistică sau din zona de producţie de programe în televiziune şi vom fi tentanţi şi pentru ei din punctul de vedere al ofertei - şi nu mă refer numai la oferta financiară, ci la ceea ce pot să facă aici -, sigur că orice instituţie încearcă să-şi aducă resurse umane. Media ţine în mod esenţial de resursele umane, nu este fabrică. Într-o fabrică mai ai şi maşini, aici principala resursă sunt oamenii. Nu elimin din start nimic.

CITEŞTE MAI DEPARTE PAGINA 3

Citește mai departe:

Înapoi

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Citește mai departe:

Înapoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici