INTERVIU - Felix J. Palma: Îmi place Dracula pentru capacitatea lui de a fi răul în stare pură

Scriitorul spaniol Felix J. Palma, care şi-a lansat recent la Bucureşti volumul SF "Harta cerului", a vorbit într-un interviu acordat MEDIAFAX despre călătorii în timp, vampiri şi literatura SF ce leagă perioade istorice care, aparent, nu au nimic în comun.

225 afișări
Imaginea articolului INTERVIU - Felix J. Palma: Îmi place Dracula pentru capacitatea lui de a fi răul în stare pură

Felix J. Palma (Imagine: http://www.felixjpalma.es/)

Scriitorul Felix J. Palma a fost prezent, săptămâna trecută, la Bucureşti pentru a participa la lansarea în România a volumului "Harta cerului", cea de-a doua carte a trilogiei ştiinţifico-fantastice victoriene care l-a făcut celebru.

Felix J. Palma a câştigat, în 2005, premiul Luis Berenguer pentru romanul "Curentele Oceanului", iar în 2008, premiul Ateneo de Sevilla XL, pentru primul roman al trilogiei sale, "Harta timpului". Opera sa a fost tradusă în peste 25 de limbi străine, printre care şi română. Felix J. Palma este, de asemenea, editorialist, critic literar şi coordonator de workshop-uri.

TITLURILE ZILEI

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de scriitorul Felix J. Palma:

Reporter: Vă rog să ne spuneţi câte ceva despre dumneavoastră.

Felix J. Palma: M-am născut în Sanlucar de Barrameda, un sat din Andaluzia, aproape de Cadis. Suntem şase fraţi, iar tatăl meu se numea tot Felix Palma şi era renumit pentru că avea un magazin de mobilă. Aşa se face că, la 20 de ani, când a trebuit să îmi semnez prima apariţie publicistică, povestirea "Moartea a la carte", am fost nevoit să aleg ceva care să mă diferenţieze, prin nume, de tatăl meu. Astfel am adăugat la nume acel "J", care provine de la Jesus, al doilea prenume al meu, pe care nu îl foloseşte nimeni.

Reporter: Într-un interviu anterior aţi spus că personajele cărţilor dumneavoastră sunt atât reale, cât şi imaginare. Puteţi să detaliaţi. Care vă plac mai mult?

Felix J. Palma: Când am ales epoca despre care să scriu, în timp ce mă documentam, am văzut că atunci au trăit personaje foarte interesante. M-am gândit că scrierea va fi mai credibilă dacă amestecă personajele fictive cu cele reale, dar nu îmi puteam transforma romanul într-o vitrină în care să încapă toţi, aşa că am făcut un casting prin care să decid care dintre personajele reale vor rămâne. Am păstrat acele personaje care puteau îndeplini o funcţie în economia povestirii. Dragi îmi sunt personajele ficţionale, dar şi cele reale, pentru că şi pe ele le-am inventat, documentându-mă, desigur, şi am pus suflet în fiecare dintre ele.

Reporter: Vorbeaţi despre epoci. Pe ce criterii aţi selectat acele epoci?

Felix J. Palma: Pentru că în romanele mele este vorba despre călătoria în timp, apar epoca victoriană şi războaiele mondiale, dar şi anii 1980. Când am citit "Maşina timpului" a lui Herbert George Wells, am încercat să îmi imaginez ce îşi închipuiau cititorii în acea perioadă, pentru că era o epocă de mari transformări, într-o continuă expansiune tehnică şi industrială. Aşa mi-am imaginat că acei cititori care trăiau minuni în fiecare zi credeau cu uşurinţă că se poate inventa şi o maşină a timpului. M-am gândit cum se poate inventa o asemenea maşină şi mi-am închipuit-o cu aburi, conform esteticii timpului. Mi-am imaginat cum acei oameni din secolul al XIX-lea se urcă în maşină şi călătoresc în anul 2000, adică încă un secol, timp suficient să se schimbe multe. Mi-am imaginat cum ar fi pentru ei un viitor care pentru noi este deja trecut. Am trecut mai departe şi mi-am închipuit cum, la un an de la inventarea maşinii, ia fiinţă o agenţie de călătorii în timp de ale cărei servicii să beneficieze cititorii mei. Mi s-a părut foarte interesant să "aflu" ce ar face Wells dacă ar folosi acea maşină, s-ar urca în ea, ar călători în timp? Dar şi cum ar vedea el anul 2.000. Din toate aceste motive, pentru trilogia mea nu puteam alege decât epoca victoriană.

Reporter: Textele dumneavoastră incită nu doar la visare, ci sunt reale exerciţii de gândire. Vă place să vă ţineţi cititorul în stare de alertă?

Felix J. Palma: Într-adevăr, îmi place să mă joc cu mintea cititorului şi această plăcere datează din vremea când scriam povestiri SF a căror acţiune o deviam brusc de la traiectoria liniştită şi aproape firească pe care i-o ofeream cititorului.

Reporter: Care este cel mai complex exerciţiu de gândire pe care consideraţi că l-aţi oferit cititorilor?

Felix J. Palma: Cei care încep să citească romanele mele - "Harta Timpului" şi "Harta Cerului" - trebuie să accepte mai întâi jocul pe care îl propun, trebuie să se pună în pielea unui cetăţean din secolul al XIX-lea care vrea să călătorească în viitorul din 2000. Iar cea mai mare provocare la care îl supun este aceea de a găsi ingenuitatea epocii în care încerc să îl transpun.

Reporter: Sunteţi în România. Cu siguranţă aţi auzit despre Dracula. Cum vi se pare povestea celui mai celebru vampir?

Felix J. Palma: Dintre toate poveştile şi miturile despre vampiri, Dracula îmi place cel mai mult, pentru capacitatea lui de a fi răul în stare pură şi de a dezlănţui instinctele cele mai urâte. De asemenea, îmi place toată iconografia care însoţeşte vampirul, de la Van Helsing, ca antagonist, până la crucifix şi usturoi.

Reporter: Dacă aţi fi avut ocazia de a-l reinventa pe Dracula, cum vi l-aţi fi imaginat? Cum i-aţi fi scris povestea?

Felix J. Palma: Pe Dracula nu îl poţi schimba prea mult, pentru că n-ar mai fi Dracula. S-a scris mult în jurul mitului lui Dracula, însă, dintre toate scrierile şi producţiile cinematografice, mie îmi place cel mai mult varianta în care vampirul se hrăneşte cu sângele altui vampir. Îmi place vampirul elegant, manierat, rafinat, seducător, gentleman, în defavoarea celui animalic, brutal. Să zicem că, dintre filmele făcute pe baza acestui mit, prefer "Interviu cu un vampir".

Reporter: Cum vi se pare piaţa de carte la ora actuală?

Felix J. Palma: Piaţa de carte este dominată, cel puţin în Spania, de thriller, mai ales de thrillerul istoric. "Codul lui Da Vinci" face şi acum furori în ţara mea, unde se citeşte cu fervoare romanul negru scandinav. Eu prefer alte cărţi la modă, cum ar fi "Jocurile foamei" sau "Urzeala tronurilor", iar pentru un scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică este o bucurie să vezi că acele cărţi în care crezi au un succes atât de mare şi sunt ecranizate. Trebuie să recunosc că nimic nu mi-ar plăcea mai mult decât să văd că şi cărţile mele au aceeaşi soartă.

Reporter: Vă adaptaţi scrierile la cererea actuală a pieţei sau scrieţi din instinct literar?

Felix J. Palma: Am început să scriu cu teamă această trilogie a cărei acţiune este situată în secolul al XIX-lea, pentru că m-am gândit că există două opţiuni - fie romanele vor fi respinse total, fără ca măcar să se publice, fie vor fi acceptate. Dar nu m-am aşteptat niciodată la acest succes pe care cărţile mele îl au acum. Mai mult, dacă aş fi ştiut reţeta pentru bestseller, aş fi folosit-o de mult. "Harta timpului", prima din trilogie, se adresa unui public extrem de restrâns pe care eu mi-l formasem în Spania, o ţară care, sincer vorbind, nu este prea obişnuită cu romanele SF. Apoi, a fost o surpriză continuă să văd că şi acest al doilea roman, "Harta cerului', este declarat de critica spaniolă, dar şi de cea din Statele Unite, un "succes".

Reporter: Vă simţiţi ca un Jules Vernes al timpurilor moderne?

Felix J. Palma: Nu mă simt ca Jules Vernes, dar îmi place când se spune în cronici că am salvat spiritul lui Jules Vernes.

Reporter: Cine vă inspiră?

Felix J. Palma: Realizarea trilogiei m-a obligat la o amplă documentare din scriitorii epocii, aşa că am citit tot din epocă - Wells, Poe, Dickens, iar acum, pentru a treia carte a trilogiei, mă voi inspira din Arthur Connan Doyle.

Reporter: Cu ce scriitori români sunteţi familiar?

Felix J. Palma: Literatura română se traduce foarte puţin în Spania, aşa că nu vă pot spune niciun nume de scriitor român.

Reporter: Cui aţi acorda, anul acesta, şanse la premiul Nobel pentru literatură?

Felix J. Palma: Întotdeauna am pariat pe Stephen King, despre care spun mereu că merită acest premiu. Sigur, este foarte criticat şi chiar nedreptăţit de critica literară pretenţioasă şi este discriminat pentru că este foarte comercial, dar este un autor foarte mare, care a făcut o carieră impresionantă şi a lăsat opere colosale. Nobelul nu ar trebui să se dea numai autorilor necunoscuţi.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre cel de-al doilea volum al trilogiei, "Harta Cerului"?

Felix J. Palma: Fiecare carte a acestei trilogii are la bază o carte a lui Herbert George Wells. Prima porneşte de la "Maşina Timpului', a doua, pe care am lansat-o acum în România, se bazează pe "Războiul lumilor" şi are acţiunea plasată la final de secol XIX, în 1898, într-o epocă în care se credea că exista viaţă pe Marte. Este povestea unei fete, Emma Harlow, din New York, care era foarte peţită de toată protipendada newyorkeză şi care, din dorinţa de a scăpa de pretendentul cel mai insistent, un milionar care îi scria "Domnişoară Harlow, nu ştiu ce vă doriţi, dar eu, cu siguranţă, vă pot oferi", ea îi cere să facă lumea să creadă că marţienii vor invada lumea. Aşa se face că poliţia merge la casa lui Wells pentru a-l investiga, pentru că ceea ce scrisese el cu ceva timp în urmă, se întâmpla - veneau marţienii.

Reporter: Cum veţi încheia trilogia?

Felix J. Palma: În cea de-a treia parte a trilogiei voi construi acţiunea în jurul romanului "Omul Invizibil", a lumii spiritismului, iar scriitor invitat va fi Arthur Connan Doyle, care va încerca să explice de ce a scris el romanul "Câinele din Baskerville". Voi ajunge astfel să leg toate firele narative şi voi închide trilogia.

Interviu realizat de Alina Dan, alina.dan@mediafax.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici