O carte pe zi: „Brambura sau Spiritul pedepsit” de Theodor Cazaban

180 afișări
Imaginea articolului O carte pe zi: „Brambura sau Spiritul pedepsit” de Theodor Cazaban

0 carte pe zi: „Brambura sau Spiritul pedepsit” de Theodor Cazaban

Piesa din volumul de faţă, o comedie în trei acte, apare pentru prima oară, tipărită după un manuscris păstrat la Biblioteca din Freiburg am Breisgau (Germania). Datează din 1964.
 
În cadrul politicii sale de recuperare a valorilor, Institutul Cultural Român a publicat recent doi reprezentanţi ai exilului literar românesc din Franţa: este vorba de piesa de teatru Brambura sau Spiritul pedepsit de Theodor Cazaban şi de volumul de proză scurtă Întâmplări dintre amurg şi noapte de Sorana Gurian. Astăzi şi mâine vom semnala/prezenta în această rubrică cele două volume.
 
Theodor Cazaban (1921, Fălticeni – 2016, Versailles) s-a născut într-o famielie franco-italo-română, a aparţinut aşa-numitei „generaţii pierdute” a culturii române, avându-i colegi pe Dinu Pillat, Pavel Chihaia, Cosntantin Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Virgil Ierunca şi mulţi alţii despre care decenii la rând, în vremea comunismului, nu s-a putut vorbi. A debutat cu poezie în 1940, apoi s-a dedicat dramaturgiei. Una din piesele sale este acceptată cu entuziasm de către fostul său profesor de estetică, Tudor Vianu, pentru Teatru National. Nu se va materializa niciodată într-un spectacol, deoarece Vianu va fi trecut pe linie moartă, fiind numit ambasador la Belgrad. 
 
După susţinerea licenţei în limba şi literatura franceză la Bucureşti, pleacă, la sfârşitul anului 1947, în exil la Paris. Lucrează ca redactor la revista La Nation roumaine (1951-1970) şi colaborează, printre altele, la posturile de radio Europa liberă (zeci de ani i s-a auzit vocea alături de a Monicăi Lovinescu) şi Vocea Americii. În 1963 publică la Editura Gallimard singurul său roman, Parages (Cotloane), care se bucură de cronici elogioase în presa franceză. A activat în cadrul Comitetului Naţional Român şi a deţinut funcţia de secretar general al Fundaţiei Regale Universitare „Carol I” şi de vicepreşedinte al Centrului Român de Cercetări de la Paris.
 
Prefaţa care însoţeşte piesa de teatru este una consistentă. Gina Puică este cea care s-a ocupat atent de opera lui Theodor Cazaban şi a şi publicat o carte, „Theodor Cazaban ou La révolte silencieuse. Un écrivain roumain en exile” (Theodor Cazaban sau Revolta tăcută. Un scriitor român în exil) apărută în 2018 la editura pariziană Hermann. Având ca punct de plecare recuperarea unui scriitor al exilului românesc, cartea Ginei Puică mizează pe analiza unei probleme de poetică a creativităţii: faptul de a fi scriitorul unei opere unice. Autoarea abordează metoda monografică, divizând demersul critic între biografie şi opera literară, însă având grijă, în acelaşi timp, să sublinieze punctele nodale care conduc la explicarea fenomenului în cauză.
 
Despre singurul roman publicat se spune că este de „o modernitate frapantă”. (De altfel, pe marginea altei cărţi de dialoguri, „Captiv în lumea liberă”, criticul literar Alex. Ştefănescu scria ”Gândirea asociativă a lui Theodor Cazaban are o remarcabilă mobilitate, glisând firesc, fără emfază bibliografică, de la Guénon la Vasile Lovinescu, de la marele mistic sufi Shuhra-vardi la Sadoveanu, de la Vâlsan la Cioran şi aşa mai departe. Informaţii şi opinii surprinzătoare, unele de-a dreptul senzaţionale, referitoare la mişcarea legionară şi la instaurarea regimului comunist în România, la stânga franceză şi la acţiunea securităţii în străinătate, la preşedinţii Franţei şi la culisele vieţii politice româneşti de după 1989 etc. sunt împrăştiate cu nonşalanţă pe masa verde a discuţiei. Sunt multe de învăţat din aceste convorbiri la nivel înalt”).
Piesa din volumul de faţă, o comedie în trei acte, apare pentru prima oară, tipărită după un manuscris păstrat la Biblioteca din Freiburg am Breisgau (Germania). Datează din 1964.
 
„În contextul teatrului francez al acestor ani ’60, în care textele dramatice angajate sau pur şi simplu politice şi realiste erau prezente, noutatea lui Cazaban este aceea că piesa lui îndrăzneşte să transmită un mesaj care este exact contrariul unui mesaj progresist. Dacă în romanul său Parages, apărut cu un an mai devreme, el a putut, sub o haină «modernă», să lase să pătrundă, într-un mod adesea enigmatic, câteodată mai direct, concepţii esoterice, metafizice sau de-a dreptul politice, în Bramboura reia tematica antimodernă într-un mod direct, explicit, chiar didactic“ – scrie Gina Puică, în studiul introductiv.
 
 
Theodor CazabanBrambura sau Spiritul pedepsit. Ediţie bilingvă româno-franceză. Traducere din limba franceză de Olimpia Coroamă. Prefaţă de Gina Puică. Editura Institutului Cultural Român. 370 pag. 
 
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici