- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (05.04.2019, 10:24)
- Stelian Turlea
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
O carte pe zi : "Istoria Catalunyei", de Jaume Sobrequés i Callicȯ
Dorinţa care i-a impulsionat pe autor şi pe editor a fost ca această carte să nu fie inutilă şi nici un simplu produs cultural lipsit de suflet. Pentru a-l ajuta pe cititorul nespecialist să urmărească cu mai mare uşurinţă anumite aspecte din carte, la sfârşitul ei s-au inclus câteva hărţi istorice.
226 afișări
O carte pe zi : "Istoria Catalunyei", de Jaume Sobrequés i Callicȯ
Ziua de 1 octombrie 2017 umplea ecranele televizoarelor din Europa şi din lume cu imagini pentru mulţi surprinzătoare: în Catalunya, bogata regiune autonomă din NE Spaniei, în pofida interdicţiilor instituţiilor spaniole, în pofida arestării, cu două săptămâni înainte, a unor oficiali catalani şi a confiscării a mii de buletine de vot, în pofida prezenţei a circa 6 000 de membri din Poliţia Naţională şi din Garda Civilă spaniolă, se desfăşura anunţatul referendum pentru "dreptul de a decide" cum îl numeau catalanii, în fapt pentru independenţa Catalunyei. Independenţă declarată pe 10 octombrie în Parlamentul catalan de Carles Puigdemont, preşedintele Generalităţii, spre a o suspenda imediat cu intenţia de a deschide negocieri cu Guvernul de la Madrid. Era începutul - de fapt doar punctul culminant - a ceea ce toate ziarele lumii numeau "criza catalană", cea mai mare criză din Spania de după încercarea de lovitură de stat din 1981, criză nerezolvată până astăzi, când la Madrid se desfăşoară procesul a 12 lideri independentişti, sub acuza de rebeliune, sediţiune şi deturnare de fonduri publice, infracţiuni presupuse a fi fost comise în timpul procesului de declarare a independenţei.
TITLURILE ZILEI
-
-
astăzi, 20:08
• Cîrstoiu: Nu am vrut niciodată să fac administraţie politică în Capitală
-
astăzi, 21:10
• COMENTARIU Lelia Munteanu: Un bucheţel de rachete la aniversarea Ayatollahului Khamenei
-
astăzi, 21:57
-
astăzi, 18:13
-
astăzi, 18:19
-
astăzi, 20:02
-
astăzi, 15:17
-
astăzi, 19:08
• NATO promite sisteme suplimentare de apărare pentru Ucraina
-
astăzi, 20:40
-
astăzi, 15:33
-
astăzi, 21:29
• Zboruri suspendate ale unor companii aeriene din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu
-
astăzi, 17:00
-
astăzi, 18:01
-
astăzi, 11:26
• Iarnă în plină primăvară. Transfăgărăşanul este din nou acoperit de zăpadă
-
astăzi, 16:28
• VIDEO Primele trei aeronave F-16 achiziţionate din Norvegia, recepţionate la Câmpia Turzii
Cum s-a ajuns aici? Istoria Catalunyei, apărută zilele acestea, prima istorie consacrată exclusiv acestei comunităţi autonome din Spania, poate fi o lectură care să arunce lumini asupra acestui complicat prezent. Sigur, cartea este o traducere din catalană, autorul este un istoric catalan, el este, cum spunea cândva marele filosof francez Paul Ricoeur, un "historien-citoyen", aflat "dans une position nécessairement hybride, «en situation de responsabilité», tant à l'égard du passé que de ses contemporains". Autorul cărţii o mărturiseşte deschis: "Nu mai puţin cert este faptul că analiza şi meditaţia asupra trecutului au deseori o proiecţie politică. Că istoricul, servind, atât cât îi stă în puteri, adevărul, este dator şi ţării sale, este ceva ce mi-am asumat din ziua în care am publicat primele studii asupra trecutului catalan".
Cu această perspectivă în minte, lectura cărţii poate fi edificatoare pentru prezentul tumultuos al Catalunyei, rezultat al convergenţei unei lungi istorii cu o serie de bulversări actuale.
O lungă istorie a lumii catalane despre care publicul român ştia până acum puţin. Născută în cadrul Mărcii Hispanice organizate de Carol cel Mare în lupta împotriva musulmanilor, odată cu organizarea comitatelor catalane, iniţial doar unităţi administrative ale monarhiei carolingiene, guvernate de un conte numit de rege. Cu independentizarea de facto a acestora faţă de monarhul carolingian şi alcătuirea unei entităţi statale numite iniţial Catalunya, iar din sec. XIV Principatul Catalunyei, component al Coroanei de Aragon - o structură federală care, prin succesivele încorporări ale altor regate, va dăinui până la începutul sec. XVIII, ai cărei suverani sunt din sec. XII până în sec. XV membri ai Casei de Barcelona. O lume cu o propria limbă romanică - catalana (cu primele texte datând din sec. XI, cu un mare autor, Ramon Llull, încă din sec. XIII), cu organ legislativ ("Curţile") şi organ de guvernare (strămoşul actualei Generalităţi) proprii. O lume caracterizată - spre deosebire de monarhiile absolutiste din N şi S ei - de "pactism", de relaţii contractuale între monarh şi parlament (legile erau propuse de contele de Barcelona şi aprobate de parlament, singurul care avea şi dreptul de a le aboli). Această lume, deşi îşi pierde din putere după înfăptuirea uniunii dinastice dintre Castilia şi Aragon prin căsătoria lui Ferdinand de Aragon cu Isabela de Castilia în 1469, a durat până la începutul XVIII, când, în cadrul Războiului de succesiune, Catalunya, aliată cu Casa de Habsburg, este perdantă şi îşi pierde instituţiile seculare, iar spaniola înlocuieşte catalana în învăţământ şi administraţie. Atunci ar putea fi situat începutul relaţiilor tensionate cu Madridul. Istoria ulterioară, marcată până astăzi de suişuri şi coborâşuri, cu o înflorire economică bazată pe industrializare, care va aduce Catalunya în sec. XIX în fruntea regionilor spaniole şi care, la rândul ei, va face din Barcelona centrul mişcărilor muncitoreşti şi al anarhosindicalismului din Spania.
Cititorul poate urmări evoluţia "ţării", cum o numeşte autorul până în 2015, evenimentele ulterioare, până în februarie 2019, fiind prezentate într-o "scurtă", dar detaliată, cronologie.
Pentru cine nu are timp de citit întreaga carte, aceasta constituie o sinteză edificatoare a viziunii autorului catalan despre propria istorie. O istorie care astăzi coexistă mai mult ca oricând cu prezentul.
Autorul este un reputat istoric, născut în 1943, profesor şi director al Centrului de Istorie Contemporană a Catalunyei, editor important, care a publicat mai multe lucrări de istorie a Catalunyei.
Cartea de faţă a cunoscut nouă ediţii!
O excelentă traducere a celei mai cunoscute traducătoare din limba catalană, multipremiată la Barcelona.
Jaume Sobrequés i Callicȯ - "Istoria Catalunyei". Traducere din limba catalană de Jana Balacciu Matei. Editura Meronia, colecţia Biblioteca de cultură catalană. Cu o notă a traducătoarei. 260 pag.
Citește pe alephnews.ro: Coreea de Nord ar fi capabilă să producă viruși și bacterii mortale. Ce informații dețin Statele Unite
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”
Citește pe www.zf.ro: Final de linie: A dispărut definitiv unul dintre cele mai cunoscute hipermarketuri din România
Citește și: Fiul lui Ozzy Osbourne, atacat brutal în plină stradă de un bărbat înarmat cu o şurubelniţă | VIDEO
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”
Banca românească care a surprins pe toată lumea. Nimeni nu a crezut că a va merge aşa de bine, nici chiar liderii băncii
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Grațiela e văduva lui Costel Corduneanu. Femeia e cu 20 de ani mai tânără decât fostul luptător și interlop
PROSPORT.RO
Două englezoaice au venit în România, la spa, ca să economisească bani. Cât au cheltuit într-o zi la Therme
CANCAN.RO
Cât costă un kilogram din primele CĂPȘUNI româneşti, apărute deja în pieţe. Nu sunt chiar pentru orice buzunar
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe