O carte pe zi: "Vremea Mînzului Sec", de Cristian Tudor Popescu

Un roman excelent, apărut în 1991, aflat acum la a treia ediţie şi care nu s-a învechit deloc.

119 afişări
Imaginea articolului O carte pe zi: "Vremea Mînzului Sec", de Cristian Tudor Popescu

O carte pe zi: "Vremea Mînzului Sec", de Cristian Tudor Popescu

Romanul pe care îl prezentăm astăzi a apărut în prima ediţie în 1991. Rezistă şi astăzi, cum rezistă şi autorul său, trecut între timp de la presa scrisă la audiovizual. Pentru a prezenta pe scurt cartea, apelăm de această dată la un fragment din, probabil, cel mai succint, elocvent şi remarcabil text, care îi aparţiune criticului Alexandru Călinescu: "Cristian Tudor Popescu nu mai are nevoie de nici o prezentare. Este probabil cel mai cunoscut gazetar de după 1989. Însă «Vremea Mânzului Sec», primul şi singurul său roman, scris în 1988 şi publicat în 1991, este mult mai puţin celebru decât autorul său. Am profitat de faptul că a ajuns la a treia ediţie şi l-am recitit.

Este un roman scurt, dar dens şi foarte bine scris. Şi un bazin din care Cristian Tudor Popescu gazetarul a tot pescuit ulterior. Am regăsit aici stilul său tăios, poetic şi ironic, câteva poante predilecte, câteva anecdote ştiinţifice pe care le-a mai exploatat şi după aceea (de pildă teoria despre valoarea estetică a unei teorii ştiinţifice greşite - în speţă teoria eterului), imagini fetişizate din cărţi şi filme (Borges, Sábato, Tarkovski, Wajda ş.a.). Povestea e simplă, urmărind viaţa unui tânăr de vreo 30 în anii 80: acesta e cercetător într-un institut, obţine venituri suplimentare din meditaţii, trăieşte aventuri pasagere, bea-fumează compulsiv şi în general se crede un ratat. Povestea câştigă decisiv din felul cum e spusă. Din construcţia cinematografică, având un montaj rapid şi recurgând frecvent la elipse. Deşi oferă câteva scene excelent dezvoltate dramatic (o confruntare în trei între o femeie de 40+, amantul bătrân şi amantul tânăr, demnă de Noul Cinema românesc; apoi o scenă de agaţament la o petrecere nocturnă, în care el se crede vânătorul, dar sfârşeşte prin a fi prada femeii - tot momentul mizează pe un erotism pur intelectual), Popescu nu e genul de prozator care să bată apa în piuă. A marcat, s-a mutat mai departe. De altfel, Vremea Mânzului Sec este un roman postmodern ca la carte: vocea autorului intră şi iese din text după voie (şi ia peste picior la un moment dat studentele la filologie care pot fi aburite cu intrarea şi ieşirea autorului), mixează genuri şi specii (proză, poezie, eseu, povestire SF), în fine, are o conştiinţă metatextuală bine dezvoltată.

Pe scurt, cartea este excelentă şi nu s-a învechit deloc".

Cristian Tudor Popescu - "Vremea Mînzului Sec", ediţia a III-a. Editura Polirom, colecţia Fiction Ltd. Prefaţă de Alexandru Călinescu. 211 pag.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici