OTV şi Antena 3 - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române, însă tendinţa este descendentă

În perioada 1 - 30 iunie au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24 Plus, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste posturi. În total, au fost monitorizate 300 de ore de programe.

Potrivit lui Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), s-a constatat că, în comparaţie cu ultima monitorizare, realizată în perioada 1 - 30 aprilie, posturile de televiziune şi radio au înregistrat, între 1 şi 30 iunie, scăderi semnificative în privinţa numărului de greşeli de folosire a limbii române.

"Avem veşti bune. Din analiza ultimelor monitorizări rezultă faptul că numărul de greşeli pe lună la principalele posturi TV şi radio este în scădere semnificativă. Este prima dată când avem o aşa scădere a numărului de greşeli de limbă. Cred că eforturile CNA încep să dea rezultate", a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA, marţi, într-o conferinţă de presă.

Potrivit lui Popescu, CNA a început să monitorizeze posturile de radio şi televiziune în privinţa corectitudinii limbii române din toamna lui 2007. "S-au desfăşurat cam trei secvenţe de monitorizare în fiecare an. Ca orice proiect multianual a avut nevoie de timp ca să înceapă să dea rezultate. Am aplicat sancţiuni anul trecut şi am aplicat somaţii în primăvară. De data aceasta nu este cazul, pentru că toţi parametrii sunt în scădere", a spus Popescu.

El consideră că o altă cauză pentru numărul scăzut de greşeli de limbă este şi atenţia sporită a presei scrise pe acest subiect. "Atenţia deosebită pe care a dat-o presa scrisă acestui subiect (monitorizărilor CNA cu privire la corectitudinea limbii române, n.r.) a contribuit la o mai mare atenţie a televiziunilor şi radiourilor. Presa scrisă a reflectat mai pe larg acest program al nostru decât posturile de televiziune şi radio", a spus Răsvan Popescu.

Potrivit preşedintelui CNA, TVR 1 a înregistrat o scădere a numărului de greşeli de la 75 (în perioada 1 - 30 aprilie) la 47 (în perioada 1 - 30 iunie), Antena 1 - de la 56 la 35, Realitatea TV - de la 78 la 46, Prima TV - de la 61 la 41, B1 TV - de la 74 la 38, OTV - de la 112 la 67, Kanal D - de la 58 la 33, N24 Plus - de la 64 la 39, iar Radio România Actualităţi - de la 21 la 12.

În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (67 de greşeli) şi Antena 3 (62 de greşeli). Ele sunt urmate de posturile TVR 2 (57), TVR1 (47), Realitatea TV (46), Prima TV (41), N24 Plus (39), Pro TV (39), B1 (38), Antena 1 (35), Kanal D (33), TVR Cultural (27).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Radio România Actualităţi s-au înregistrat 12 greşeli de folosire a limbii române, iar la Europa FM - 21.

Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a spus că bilanţul este "pozitiv", dar sunt unele probleme care "persistă".

Potrivit acesteia, s-a constatat persistenţa îngrijorătoare a unor erori elementare. Printre acestea se numără greşelile de ortografie, apărute în textele scrise pe ecran (titrări). Unele privesc folosirea cratimei: "Dacă ne i-a şi din ăştia" (corect: "ia"), "Alcoolul ia luat minţile" (corect: "i-a luat").

Greşeli elementare apar şi în scrierea cu "i"/ "ii", la final de cuvânt. Erorile de acest tip au fost la fel de numeroase ca în etapa precedentă de monitorizare şi au apărut, ca şi atunci, la formele verbale de persoana a II-a singular - "Îl şti?" (corect: "ştii"), "să vi să iei şi tu" ("să vii") -, dar şi la pluralul substantivelor - "miniştri făceau angajări" (corect: "miniştrii").

Dintre rostirile greşite, unele nu pot fi explicate prin grabă sau neatenţie, ci sunt semne ale lipsei de cultură, potrivit monitorizării. La această categorie se încadrează "ştandardele" (corect: "standardele"), "ştatele de plată" (corect: "statele de plată"), "tranversează" (corect: "traversează").

Aşa-numitul dezacord între subiect şi predicat, manifestat în folosirea formei de singular a verbului cu subiect la plural, este o particularitate populară şi regională condamnată constant de normele limbii literare: "Autorităţile încercau să facă şi ele ce poate" (corect:"pot"), "să nu circule fără dotările obligatorii care îi pot proteja şi le poate chiar salva viaţa" (corect: "pot"); "deputaţii din comisia de muncă a adoptat" (corect: "au adoptat").

Folosirea semiadverbului restrictiv "decât" în absenţa negaţiei verbale este o manifestare, foarte răspândită în ultima vreme, a vorbirii neîngrijite: "ţinând cont că ţi-am arătat decât materialul" - corect "nu ţi-am arătat decât materialul" sau "ţi-am arătat numai/ doar materialul".

Greşită este şi utilizarea secvenţei "ca şi" în structuri comparative de inegalitate: "Ciupercile sunt mai scumpe ca şi carnea de pui" - corect "mai scumpe decât carnea de pui".

Folosirea incorectă a prepoziţiilor poate fi ilustrată de două construcţii în care apare substantivul "telefon": "Îl avem şi pe George Vulcănescu pe telefon, n-a putut să fie alături de noi" (corect: "la telefon"); "suntem în telefon cu un senator PDL" (corect: "suntem în convorbire telefonică cu.../ vorbim la telefon cu...").

Greşeala cea mai răspândită, cu zeci de apariţii, înregistrată la toate posturile monitorizate, constă în utilizarea fără prepoziţia "pe" a pronumelui relativ "care" cu funcţie de complement direct: "asigurările astea care le plătesc pentru pensii angajaţii" (corect: "pe care le plătesc"); "şi eu sunt realizator de emisiuni, care le fac zilnic" (corect: "pe care le fac zilnic").

În domeniul punctuaţiei, monitorizarea semnalează apariţia greşită a virgulei între subiect şi predicat: "Sebastian Vlădescu, a declarat", "Respingerea moţiunii de cenzură, nu este neapărat un motiv de bucurie".

Persistă abaterile de la regulile de acord al numeralelor: "după doisprezece clase" (corect: "douăsprezece"); "doişpe mii de lei noi", "doisprezece mii de oameni", "doisprezece mii de metri cubi pe secundă", "peste doisprezece mii de metri" (corect: "douăsprezece mii").

Formele hibride de indicativ imperfect "vroiam", "vroia", "vroiau" etc., folosite în locul celor corecte, fără "-r-" în radical - "voiam", "voia", "voiau" etc. - sunt încă frecvente la aproape toate posturile monitorizate.

O greşeală foarte răspândită este înlocuirea formelor adverbiale "maximum" şi "minimum" cu acelea ale adjectivelor corespondente, "maxim" şi "minim": "peste o oră jumate, maxim două" (corect: "maximum"). Forma "maxim" este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială "la maxim", în loc de "la maximum": "motoare turate la maxim".

Între greşelile lexicale, frecventă este asocierea verbului "a se scumpi" cu substantive ca "preţ" sau "taxă" (care "nu se scumpesc", ci "cresc"): "dacă până la urmă preţul gazelor se scumpeşte sau nu" (corect: "dacă până la urmă preţul gazelor creşte sau nu/ dacă până la urmă gazele se scumpesc sau nu").

Abateri mai puţin frecvente privesc topica adverbului "mai" - "nu mai m-am dus la vot" (corect: "nu m-am mai dus la vot"), utilizarea conjuncţiei compuse "ca să" în locul lui "să" - "aicea aş vrea ca să vorbim puţin" (corect: "aici aş vrea să vorbim puţin"), precum şi anumite construcţii prepoziţionale ale verbului - "şi vă puteţi foarte uşor contacta cu ea" (corect: "şi o puteţi contacta foarte uşor").

Potrivit monitorizării, pot fi puse pe seama neatenţiei şi a neglijenţei câteva tipuri de erori, totuşi supărătoare: greşeli de tehnoredactare, omiteri, adăugări sau înlocuiri de litere - "şantajarea unui primar arădean"; "să-ţi preleveze organelle", "preşedinete", "Decizia Tribunalulu Bucureşti"; abrevierile improprii: "idol pt colegii săi de celulă"; juxtapunerea cuvintelor, în "stil telegrafic": "purtător de cuvânt Henri Coandă" (corect: purtător de cuvânt al aeroportului "Henri Coandă"); repetiţii la mică distanţă: "m-au întrebat tot felul de întrebări despre România", "Ai şi noutăţi noi"; "să asigure siguranţa maximă a caselor noastre"; contaminări de expresii, asocieri ilogice: "marile minţi cenuşii" (corect: "marile minţi/ marii gânditori" - expresia la care s-a gândit vorbitorul a fost, probabil, "materie cenuşie").

Următoarea monitorizare a CNA privind corectitudinea folosirii limbii române la posturile de televiziune şi radio este realizată în luna septembrie, urmând să fie făcută publică în octombrie, a mai spus Răsvan Popescu.

Totodată, CNA intenţionează să continue acest program de monitorizare în anul 2011. "Vom încerca să-l dezvoltăm, în aşa fel încât monitorizarea să fie permanentă şi nu periodică, cum se întâmplă acum", a explicat Popescu.