Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate, conform Strategiei de Apărare

Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT.

282 afişări
Imaginea articolului Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate, conform Strategiei de Apărare

Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate, conform Strategiei de Apărare (Imagine: Mediafax Foto)

VEZI AICI TEXTUL STRATEGIEI NAŢIONALE DE APĂRARE

Potrivit documentui transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional.

Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.

De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să-l susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate.

În aceeaşi categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite, scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum şi presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice.

Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.

Decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sunt alte repere trecute în Strategia de apărare.

Conform documentului, principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă, criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică şi personală - multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii, traficul şi consumul de droguri, menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internaţional, spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea social sau relaţiile inter-etnice, riscurile de sănătate publică, pandemii şi degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.

"Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor şi a ameninţărilor. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali", se arată în documentul adoptat marţi în şedinţa CSAT.

De asemenea, în cadrul strategiei se explică faptul că, în zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate, în contextul acestei strategii, ameninţările fiind factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate.

"Factorii din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor sunt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naţionale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important. Pentru o ţară care parcurge paşi importanţi în direcţia modernizării, cum este şi cazul României, vulnerabilitaţile pot fi la fel de importante precum ameninţările. O criză majoră în domenii precum educaţia sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcţionarea şi diminuându-i capacitatea de reacţie", se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.

În preambulul scrisorii către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului se specifică faptul că documentul oferă un instrument de lucru prin intermediul căruia statul şi instituţiile sale specifice sunt chemate să răspundă eficient nevoii de apărare a ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate.

"Vă informez, pe aceasta cale, de disponibilitatea mea de a fi receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterii şi aprobării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării", a precizat Traian Băsescu.

Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.

"Preşedintele Traian Băsescu a transmis către Camera Deputaţilor şi Senat Strategia de Apărare a Ţării. (...) Birourile reunite au stabilit ca termenul pentru raport din partea comisiilor de specialitate să fie 1 septembrie 2010, urmând ca cele două Camere să discute strategia în sesiunea care începe la 1 septembrie 2010", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor, Dumitru Pardău.

CSAT a decis, marţi, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Ţării, propusă de şeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.

Preşedinţia a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Ţării, propusă de preşedinte.

"În urma dezbaterilor din cadrul şedinţei, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituţia României, şi al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituţiile din domeniul securităţii naţionale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conţine măsurile concrete destinate contracarării şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor", se arată în comunicatul Preşedinţiei remis MEDIAFAX după şedinţa CSAT de marţi.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici