Rebengiuc, Cociaş, Diaconu şi Caramitru, împreună în filmul "Lindenfeld, o poveste de dragoste"

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, scenariul este semnat de Adrian Lustig ("Funeralii fericite", "Puzzle", "Minte-mă frumos", "Ultimul corupt din România", "Poker", "Nunta mută") şi porneşte de la romanul "Lindenfeld" (Polirom, 2005), al scriitorului Ioan. T. Morar.

Filmul îşi propune să spună publicului de azi o poveste de dragoste care are loc în satul Lindenfeld (în Munţii Semenic, lângă Caransebeş), într-un context cu referinţe istorice certe - deportarea şvabilor în Siberia de regimul comunist, după Al Doilea Război Mondial.

În prezent, satul mai are un singur locuitor. "Lindenfeld, o poveste de dragoste" a fost filmat anul trecut, în interpretarea unor mari actori ai teatrului şi filmului românesc, aflaţi - potrivit comunicatului remis MEDIAFAX - pentru prima oară împreună.

Lungmetrajul lui Radu Gabrea începe cu un reportaj al televiziunii germane despre un sat părăsit din Banat, care îi reaminteşte lui Ulli Winkler, emigrat în Germania cu 60 de ani în urmă, de satul copilăriei sale, Lindenfeld ("Poiana Teilor"). Bolnav de o boală incurabilă, eroul porneşte pe urmele copilăriei sale. O descoperire neaşteptată pare să-i schimbe viaţa.

"Mi-a plăcut foarte mult povestea din romanul lui Ioan T. Morar", a spus regizorul Radu Gabrea. "Abordarea mea în film este, plecând de la el, oarecum modificată. Dar esenţa, descoperirea acestui sat, ca un sat de civilizaţie dispărută, care provoacă în foştii lui locuitori amintiri, uneori dureroase, alteori fericite, m-a făcut să aleg această forumulă de film", a mai declarat acesta.

Eroul principal al filmului este, ca şi în cartea lui I.T. Morar, un copil al satului plecat în Germania, după un incident foarte tragic. "Acesta este aportul nostru la scenariu, adică al scenaristului Adrian Lustig", a precizat Radu Gabrea, "faptul că se întâmplă în momentul în care şvabii, locuitorii acelui sat, sunt deportaţi în Rusia, în 1945. După cinci ani, o parte, cei care au supravieţuit, s-au întors în ţară. Aşa începe filmul meu".

Imaginea îi aparţine tânărului operator George Dăscălescu, decorurile, Mădălinei Marinescu, fiind realizate în studiourile Atlantis Film, iar montajul, Melaniei Oproiu. Filmul este produs de Radu Gabrea.

ICR Berlin va dedica întreaga seară regizorului român, joi, 13 februarie. După proiecţia filmului "Lindenfeld, o poveste de dragoste", care va începe la ora 19.30, Radu Gabrea, împreună cu Victoria Cociaş, care interpretează rolul feminin principal, prezenţi amândoi la Berlin, vor participa la o discuţie cu publicul.

La evenimentul de joi seară vor participa şi Lazăr Comănescu, ambasador al României în Germania, şi Mihai Kogălniceanu, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

Filmul va fi proiectat în limba română, cu subtitrare în germană.

Pentru Radu Gabrea, după 22 de ani în care a locuit în Germania, Berlinul a devenit un loc foarte familiar. Regizorul a afirmat, cu câteva zile înainte de avanpremieră: "Consider că, nu numai în ţară, ci şi acolo este foarte multă lume interesată de acest film. Am vrut să aibă avanpremiera în Germania pentru că subiectul e legat de foarte mulţi oameni care au locuit acolo. Este vorba de copilăria lor. O serie întreagă de scriitori germani de origine română, inclusiv Herta Müller, provin exact din zona în care are loc acţiunea filmului. Când Ioan T. Morar şi-a scris romanul ("Lindenfeld", n.r.) după care ne-am inspirat noi cu scenariul acesta, Herta Müler chiar a vizitat satul Lindenfeld".

În ceea ce priveşte suprapunerea datei avanpremierei cu perioada de desfăşurare a celebrului Festival Internaţional de Film de la Berlin (6 - 16 februarie), Radu Gabrea a afirmat că ştie că este eclipsat într-un fel de eveniment, "dar crede că publicul de-acolo, cinefilii interesaţi, cei care vor să vadă acest film vor veni să-l vadă la ICR Berlin".

Radu Gabrea este pentru a doua oară un invitat de onoare al Institutului Cultural Român (ICR) din Berlin, după ce, în februarie 2013, în timpul Berlinalei, a prezentat în premieră cele două documentare ale sale de anul trecut, "Moartea Ceauşeştilor - Trei zile până la Crăciun" şi "Evrei de vânzare", vizionate de un public foarte numeros şi care au generat discuţii intense.

Radu Bartholomeu Gabrea s-a născut în 1937, la Bucureşti. În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului în anul II la Institutul de Construcţii Radu Gabrea cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa împreună cu alţi studenţi la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria. După 9 luni de arest, acesta este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii, pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti.

Lungmetrajul său de debut, "Prea mic pentru un război atât de mare", realizat în 1969, după un scenariu de D. R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat în secţiunea Quinzaine des réalisateurs a Festivalului de la Cannes, în acelaşi an.

A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său, "Dincolo de nisipuri", după un roman de Fănuş Neagu, cu Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta şi Gina Patrichi, este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei, în 1975. În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi "Un bărbat ca Eva", închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.

După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează o serie de filme româneşti: "Struma", "Noro", "Moştenirea Goldfaden"," Cocoşul decapitat", "Călătoria lui Gruber", "Mănuşi roşii" şi "Moartea Ceauşeştilor - Trei zile până la Crăciun".

În 2002, regizorului Radu Gabrea i se acordă Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, din partea preşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.