REPORTAJ: Un bistriţean şi-a făcut acasă muzeu etnografic, cu peste 2.500 de obiecte vechi - FOTO

Acum în vârstă de 64 de ani, George Nechiti s-a născut într-o familie de ţărani din Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud. De-a lungul timpului, a lucrat în agricultură, la oi, ca dulgher şi apoi în Ministerul de Interne.

După pensionare, s-a retras acasă, la Feldru, şi a început să sculpteze în lemn diferite obiecte, de la rame pentru tablouri şi oglinzi, la suporturi pentru trofeele de vânătoare, până la piese de mobilier. Treptat, a început să colecţioneze trofee de vânătoare, obţinute la schimb cu tăblii sculptate, apoi obiecte vechi, precum cele care l-au înconjurat în copilărie.

"După ce m-am pensionat, în 2001, a venit cineva la socrul meu şi i-a cerut un jug ca să facă un muzeu şi m-am gândit să fac şi eu unul fiindcă eu am trăit până la 20 de ani cu tot felul de astfel de obiecte. Atunci am început să adun de la rude, de la vecini tot ce ei voiau să arunce. În 2005, aveam deja peste 2.000 de obiecte, dar nu era voie să faci atunci muzeu privat. Un prieten al fiului meu a făcut fotografii şi le-a postat pe internet, m-au găsit cei de la Muzeul Ţăranului Român, care în perioada aceea făceau calificare cu cei care colecţionau, cei ca mine. Aşa că au venit şi la mine, au stat trei zile şi după un an m-au chemat la Bucureşti să mă înveţe cum se păstrează obiectele, cum trebuie conservate", povesteşte George Nechiti.

Acolo, la Bucureşti, s-a întâlnit cu mai mulţi pasionaţi ca şi el.

"Am făcut o cerere ca să înfiinţăm o asociaţie pentru colecţionari. Acum fac parte din asociaţia aceasta şi am muzeul meu privat", spune bărbatul.

Obiectele colecţionate de George Nechiti au o vechime de la 40 de ani în sus, unele chiar depăşind o sută de ani.

"Am moară, car, batoză, obiecte folosite de ciobani, peste o sută de costume populare, am război de ţesut, păsări împăiate, cufere. De exemplu, am un cărucior adus din America în 1914. Un bătrân din Feldru mi l-a dat. E făcut din ceva piele, are roţi moderne, dar şi paravan. Seamănă foarte mult cu cele din ziua de azi. Mai am şi un fel de leagăn cu care mergeau ţăranii la câmp. Îl punea ţăranul la marginea câmpului, la umbră, şi omul se ducea şi lucra. Seamănă cu un hamac din zilele noastre", explică el.

George Nechiti a mai colecţionat bunde ale ciobanilor, clopote de la oi, diverse ustensile folosite la stână, cofe de apă, recipiente cu care se vindeau cereale, aşa numitele "litre", sărăriţe, război de ţesut.

Bărbatul spune că muzeul său poate fi vizitat zilnic de oricine.

"Nu iau taxă. Las la latitudinea oamenilor să dea cât vor, un leu, doi, trei. Am avut mai multe grupuri de străini, chiar şi din America, din Italia, din ţară. Patru studenţi şi-au făcut lucrarea de diplomă la muzeul meu şi au luat 10. Multă lume apreciază munca mea. Le place să vadă obiectele vechi. S-a scris şi o carte despre mine, care a fost lansată zilele acestea. Ioan Mititean din Năsăud a scris cartea «Georghe Nechiti din Feldru, păstrător de comori». Eu nu sunt etnolog, nu m-a învăţat nimeni, dar, dacă am primit un război de ţesut stricat, eu l-am reparat, am lipit oale de ceramică sparte. Sunt autodidact", afirmă Nechiti.

Colecţionarul e supărat însă că nu-i mai ajunge incinta casei să expună în condiţii adecvate tot ce a adunat.

"Dacă cineva m-ar ajuta cu un spaţiu, le-aş face să fie vii. Aş pune batoza cu cai să funcţioneze, să vadă lumea cum era, dar trebuie acoperită, protejată. Aş pune moara în funcţiune, gaterul de debitat materialul lemnos", spune Nechiti.

Primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan, spune că, în semn de recunoştinţă pentru efortul pe care l-a făcut George Nechiti, Consiliul Local i-a acordat titlul de "Cetăţean de onoare", însă, din păcate, nu îl poate ajuta cu acordarea unui spaţiu.

"E un om deosebit şi ne mândrim cu el. Noi l-am ajutat cu mici sponsorizări, dar Primăria şi Consiliul Local Feldru nu poate investi într-o afacere privată. L-am pus însă în legătură cu Grupul de Iniţiativă Locală (GAL) Ţara Năsăudului şi cu cei care se ocupă de atragerea fondurilor europene. Sperăm ca în exerciţiul financiar 2014-2020 să găsească o portiţă prin care să fie finanţată eventual o construcţie unde să fie expuse toate obiectele din muzeul său", afirmă Ţiolan.