România, vocală la masa UE? Corina Creţu: „Acolo unde UE greşeşte, România este la aceeaşi masă. Nu o opreşte nimeni să-şi apere interesele!”

  • Corina Creţu: ,„Nu-mi aduc aminte, de când sunt europarlamentar, din 2006, relaţiile cu Rusia şi relaţiile în această zonă, să fie la un nivel atât de jos şi cred că trebuie făcut ceva”.
  • Corina Creţu: „Sunt îngrijorată de faptul că, de la începutul pandemiei, în 5 ţări din UE au avut loc alegeri. În majoritatea dintre acestea au apărut partide antieuropene”.
  • Corina Creţu: „Aşa cum spuneam, noi suntem în UE, depinde de poporul român să-şi aleagă oamenii care să le reprezinte interesele în interiorul UE”.
  • Corina Creţu: „Este o politică de ocupare a teritoriilor, din punct de vedere al eforturilor de investiţii. De aceea, eu sunt adepta lărgirii UE şi a unei solidarităţi mai mari faţă de ţările care doresc să adere la UE”.
221 afișări
Imaginea articolului România, vocală la masa UE?  Corina Creţu: „Acolo unde UE greşeşte, România este la aceeaşi masă. Nu o opreşte nimeni să-şi apere interesele!”
Invitată în emisiunea ,,InSecuritate”, europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, a vorbit despre repercusiunile ieşirii Marii Britanii din UE, despre  posibilitatea extinderii UE, dar şi despre cât de mult îşi apără România, prezentă la masa UE, interesele şi proiectele. 
 

Corina Creţu: „Exporturile de bunuri din Marea Britanie către Uniunea Europeană au scăzut cu 40%”

 
„Evident, părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie, este, dincolo de cifrele economice de care vorbim, o pierdere incomensurabilă, atât pentru UE, dar mai ales pentru Londra. (…) E o realitate pe care trebuie s-o acceptăm care este, după părerea mea, rezultanta unor mulţi ani de dezinformări. Pentru că şi-n Marea Britanie abia acum se văd consecinţele despre care nu a vorbit nimeni în timpul campaniei pro-Brexit. În orice caz, exporturile de bunuri din Marea Britanie către Uniunea Europeană au scăzut cu 40%, ca să nu mai vorbim de tinerii care nu mai beneficiază de programul Erasmus.” 
 

 Corina Creţu: „Din păcate, o dată cu ieşirea Marii Britanii, aceşti cetăţeni sunt la discreţia angajatorilor”

 
„Într-adevăr, în Marea Britanie locuiesc 4 milioane de cetăţeni europeni, polonezii din câte am înţeles reprezintă comunitatea cea mai mare şi după care vin cetăţenii români. Mie îmi pare foarte rău şi deplâng faptul că Marea Britanie nu a mai dorit să participe la programul Erasmus. Era un program prin care tinerii, în primul rând, aveau posibilitatea să studieze în Marea Britanie din UE şi cei din Marea Britanie în alte ţări din Europa. Pe de altă parte, în Parlamentul European ne-am zbătut să adoptăm o rezoluţie pentru respectarea dreptului la muncă pentru cetăţenii stabiliţi în Marea Britanie, inclusiv pentru cetăţenii români. Dar, din păcate, o dată cu ieşirea Marii Britanii, aceşti cetăţeni sunt la discreţia angajatorilor, adică nu mai au tratate internaţionale care să-i protejeze.” 
 

Corina Creţu, despre situaţia dintre Irlanda şi Irlanda de Nord

 
„Pe mine mă îngrijorează şi situaţia dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, pentru că nu Londra şi nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, “Peace Program” se numeşte, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanţeze în continuare pentru că a pus copii - care au suferit - în aceleaşi şcoli, companii care să lucreze împreună, s-a făcut şi un pod simbolic. (…) Am şi văzut că au fost nişte atentate, de aceea mă îngrijorează. Practic, Uniunea Europeană are şi acest rol prin politica de coeziune de a vindeca nişte răni care există pe harta continentului european. Eu vă spun sincer, am spus-o şi cu altă ocazie, sper că a fost un la revedere şi nu un adio.” 
 
 

Corina Creţu: „Îmi pare foarte rău, dar câteodată trebuie să spui nişte lucruri care nu se spun”

 
Europarlamentarul Corina Creţu ne dezvăluie care este marea ei îngrijorare încă de la începutul pandemiei. Ce spune despre partidele antieuropene nou-înfiinţate şi ce consideră că ar trebui făcut, într-o perioadă în care mare parte a forţelor politice se redefinesc? 
 
„Eu sunt îngrijorată de faptul că, de la începutul pandemiei, în 5 ţări din UE au avut loc alegeri. În majoritatea dintre acestea au apărut partide antieuropene care au câştigat în aceste ţări semnificativ.
 
Bogdan N: Şi pe la noi cred că aşa s-a întâmplat…
 
Corina Creţu: Şi la noi, iarăşi cred că se maschează… Acest partid nou-apărut spune că este suveranist, dar nu explică cetăţenilor ce înseamnă suveranism, pentru că altfel eu mi-aş explica votul din diasporă. Sincer, oameni care lucrează şi care s-au stabilit acolo ce vor, să fie expulzaţi ca românii din Marea Britanie?”  
 

Corina Creţu: „Nu zic că UE este perfectă, dar nu văd alt viitor pentru români”

 
Este România, aflată la masa UE, suficient de vocală şi gata să-şi apere interesele atunci când situaţia o impune?
 
 
„La această oră, cam toate forţele politice se redefinesc şi cred că ar trebui să fie un efort comun de a ne sprijini ca forţe democratice care aparţinem Parlamentului European. S-a făcut un aşa numit cordon sanitar, dând de-o parte partidele extremiste, pentru că mi se pare ipocrit să fii membru al Parlamentului European şi să vii să dărâmi din interior. (…) Dar, acum, avem declaraţii antieuropene. Oameni, membri ai Parlamentului European. Deci, comunicarea este absolut esenţială, comunicarea a ceea ce face UE. Aşa cum am spus mai devreme, meritele UE trebuie subliniate. Acolo unde UE greşeşte, România este la aceeaşi masă. Nu o opreşte nimeni - aşa cum nu este oprită nici Ungaria, nici Polonia - să-şi apere interesele. Deci, îmi pare foarte rău, dar câteodată trebuie să spui nişte lucruri care nu se spun.
 
Bogdan N: Pe care România nu le spune…
 
Corina Creţu: Pe care România nu le spune. Nu zic că UE este perfectă, dar nu văd alt viitor pentru români, un viitor pentru generaţiile următoare.” 
 
 

Corina Creţu: „România a primit derogări din partea Comisiei Europene de a prelua pe fonduri europene creditele pe care le avea”

 

Interlocutoarea lui Bogdan Nicolae analizează, prin prisma experienţei acumultate, şansele pierdute de România, de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor europene şi transformarea lor în proiecte viabile pentru ţara noastră. 
 
„Exerciţiul financiar 2007-2013 a fost încheiat cu 92%, cifră despre care nu mai vorbeşte nimeni, cu eforturi uriaşe. Dar şi cu artificii pentru care, ca şi comisar-european, România a primit derogări din partea Comisiei Europene, aceea de a prelua pe fonduri europene creditele pe care le avea. De pildă, Autostrada Soarelui, Bucureşti-Constanţa, era făcută o parte pe fonduri europene, o parte din fonduri naţionale şi o parte din credite către Banca Europeană de Investiţii. Deci, aproape 5 miliarde de euro am preluat pe fonduri europene, aşa că am putut ajunge la 92% rată de absorbţie. Din păcate, pentru primul exerciţiu financiar al României, pentru că ştiţi că bugetul UE este făcut pe 7 ani, s-au pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai dramatic şi cu cele mai multe nevoi în România, cel al trasporturilor. 
 
Bogdan N: S-au pierdut în sensul că nu i-am mai accesat sau i-am returnat?
 
Corina Creţu: Da, au fost pierduţi definitiv! Fie că erau pierduţi în instanţă, fie că nu au mai fost folosiţi la timp, fie că nu au fost proiecte. E o lecţie care trebuie învăţată odată. Avem acum o alocare istorică. Pentru ţara noastră este o alocare istorică pentru cadrul financiar 2021-2027, 28 de miliarde, aproape cât PNRR, numai pentru politica de coeziune, la care se adaugă 20 de miliarde pentru agricultură. Deci, eu când aud, mai văd şi comentarii pe facebook RoEXIT, mă întreb totuşi dacă oamenii aceştia înţeleg ce ar presupune existenţa României în afara UE. Aşa cum spuneam, noi suntem în UE, depinde de poporul român să-şi aleagă oamenii care să le reprezinte interesele în interiorul UE.”
 

Corina Creţu: ,„Toţi cei 32 de europarlamentari am votat o rezoluţie de curând pentru extinderea UE”

Ce spune Corina Creţu despre extinderea UE, despre incidentul din Belarus, dar şi despre strategia pe care UE şi statele membre ar trebui să o gândească?
 
  „Forţele democratice din Parlament, în general, sunt pentru accelerarea negocierilor de extindere. Dar, în acelaşi timp, ca şi în cazul Schengen-ului, fiecare ţară are propriile alegeri interne, dar mă votează în Parlamentul European, dar dacă în plan intern dacă acel subiect nu este atât de popular, discursul este altul.” 
 

Corina Creţu, despre incidentul din Belarus: „Acest incident, de neacceptat pe teritoriul UE!”

 
„Ştiţi foarte bine că sunt foarte multe rezoluţii care vorbesc despre revenirea la societăţi democratice a acestor ţări. Mai ales, acest incident, de neacceptat pe teritoriul UE, acela de a deturna un avion comercial. Nu ştiu dacă numai sancţiunile sunt singura soluţie. Cred că UE şi statele membre ar trebui să gândească şi o altă strategie. Eu am fost şi în Comisia de Dezvoltare, ocupându-mă de dictaturi din alte ţări. De pildă, din Africa! Şi întotdeauna a fost această dezbatere dacă sancţiunile, nu cumva, afectează în primul rând cetăţenii pentru că oamenii care sunt la putere găsesc alte modalităţi de a ocoli sancţiunile. Practic, cetăţenii din unele state foarte sărace sunt sancţionaţi de două ori. O dată pentru că trăiesc într-o ţară foarte săracă, a doua oară că sunt supuşi embargourilor şi unor restricţii”, conchide europarlamentarul Corina Creţu. 
 
 
 
Autoare: Mara Răducanu

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici