Ziua Naţională   Semnificaţia şi istoria Zilei Naţionale. Progamul paradelor de 1 Decembrie 2022 la Bucureşti şi Alba Iulia

  • Ziua Marii Uniri este sărbătoare naţională în România celebrată la 1 Decembrie, marcând unirea Transilvaniei , Basarabiei şi Bucovinei cu Regatul României în 1918
  • A fost declarată Ziua Naţională a României după revoluţia anticomunistă din 1989 şi comemorează adunarea delegaţilor etnicilor români desfăşurată la Alba Iulia care a proclamat unirea Transilvaniei cu Regatul României la 1 Decembrie 1918.
  • Anterior, în perioada monarhiei, ziua naţională era 10 mai - Ziua Independenţei.
  • În perioada comunistă, ziua naţională era 23 august, fiind comemorată eliberarea României de sub fascism.
3765 afișări
Imaginea articolului Semnificaţia şi istoria Zilei Naţionale. Progamul paradelor de 1 Decembrie 2022 la Bucureşti şi Alba Iulia

(Sursa FOTO) Ministerul Apărării Naţionale - Facebook

EVENIMENTE 

Celebrarea zilei naţionale a fost afectată în ultimii doi ani de pandemia de coronavirus, debutată în 2020.

Dar în 2022, în toată ţara vor fi desfăşurate evenimente cum nu s-au mai văzut din 2019.

În Bucureşti, peste 1.500 de militari şi specialişti vor participa la parada militară din Piaţa Arcului de Triumf, dar şi în Alba Iulia, Timişoara şi Iaşi se vor desfăşura spectacole şi parade militare.

Potrivit Ministerului Apărării, parada militară se va desfăşura în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti de la ora 11. 

Reperele principalelor activităţi de astăzi sunt:

  • În Bucureşti, Parada Militară dedicată Zilei Naţionale a României se desfăşoară de la ora 11.00 la Arcul de Triumf.
  • În garnizoana Alba Iulia, începând cu ora 13.40, la Monumentul „Marii Uniri” vor fi depuse coroane  de flori, activitatea fiind urmată, de la ora 14.00, de ceremonia militară, în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918.

Anul acesta, la parada din Bucureşti participă peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice. Vor participa şi 150 de militari străini cu 25 de mijloace tehnice, în semn de respect pentru România.
În zona Arcului de Triumf vor fi amplasate standuri expoziţionale cu tehnică militară. Acestea vor putea fi vizitate după încheierea ceremoniei oficiale.
De la ora 19.00, militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul vor desfăşura retragerea cu torţe. 

Ca şi anul trecut, potrivit Defense România,  vor fi prezentate sistemele HIMARS şi Patriot aflate în dotarea Armatei române, se vor regăsi şi blindatele Piranha V, iar escadrila de aeronave americane F-16 va survola Arcul de Triumf.

ISTORIC

10 mai - Războiul de Independenţă 

Înainte de 1948, sărbătoarea naţională a României era pe 10 mai.

Era ziua în care  Principele german Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringena, cunoscut drept Carol pentru poporul român, a pus piciorul pe pământ românesc în 1866 şi a devenit Domnitor. 

Era ziua în care Domnitorul Carol a ratificat Declaraţia de Independenţă faţă de Imperiul Otoman în 1877.

La 21 mai [9 mai după calendarul de stil vechi] 1877, în parlamentul român, Mihail Kogălniceanu a citit actul de independenţă a României ca voinţă a poporului român. O zi mai târziu, la 22 mai [10 mai] 1877, actul a fost semnat de Carol. 

România şi Imperiul Rus au semnat un tratat la Bucureşti sub care trupele ruse au fost lăsate să treacă pe teritoriul României.

Parada militară cu ocazia zilei naţionale de 10 mai 1939 la care participă regele Carol al II-lea şi prinţul Mihai 

În consecinţă, a început şi mobilizarea trupelor române, iar aproximativ 120.000 de soldaţi au fost amplasaţi în sudul ţării pentru a se apăra împotriva unui eventual atac al forţelor otomane din sudul Dunării. Rusia a declarat război Imperiului Otoman, iar trupele sale au intrat în România prin podul Eiffel nou construit.  Din cauza pierderilor mari, Imperiul Rus a cerut României să intervină şi la 24 iulie 1877, primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi s-au unit cu Armata Rusă. 

10 mai era astfel ziua naţională a Regatului României după modelul american - ziua naţională a Statelor Unite este pe 4 iulie. 

Ziua Independenţei comemorează Declaraţia de Independenţă, care a fost ratificată de cel de-al Doilea Congres continental la 4 iulie 1776, proclamând înfiinţarea Statelor Unite ale Americii. Delegaţii, consideraţi Părinţii Fondatori ai SUA (John Adams, Thomas Jefferson, Benjamin Franklin), au votat independenţa celor 13 colonii care refuzau să mai fie supuse şi subordonate monarhului Marii Britanii, regele George al III-lea.

10 mai a rămas ziua naţională a României până la abolirea monarhiei şi instaurarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Mai jos este o filmare a paradei militare din 10 mai 1941 (desfăşurată de ziua naţională a Regatului României chiar în plin război mondial) unde îşi fac apariţia regele Mihai şi mareşalul Ion Antonescu. 

23 august - Ziua Eliberării României de sub Ocupaţia Fascistă 

Din 1948, în perioada comunistă, sărbătoarea naţională a fost pe 23 august, comemorând Ziua Eliberării de Ocupaţia Fascistă - răsturnarea în 1944 a guvernului  fascist a Mareşalului Ion Antonescu ce a fost demis de regele Mihai. 

Parada militară comunistă cu ocazia zilei naţionale care era dedicată cuplului Ceauşescu 

Actul a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu cu Aliaţii, printre care şi Uniunea Sovietică care a ţinut România sub ocupaţie militară din 1944 până în 1958. 

Paradele militare erau desfăşurate anual, dar şi demonstraţii cu civili, elevi, muncitori selectaţi, pioneri cu eşarfe şi sportivi ce aduceau omagii cuplului Ceauşescu.  

Portretele lui Lenin, Stalin şi Marx erau expuse, alături de steguleţele şi drapelele roşii, acompaniate de Tricolorul Românesc cu stema Republicii Socialiste Române.

Portretul uriaş al lui Nicolae Ceauşescu era afişat pe Stadionul 23 August, iar galeria forma cu pancarte mesajul România Ceauşescu Pace cu culorile Tricolorului. 20.000 de români au participat la ultima paradă din 1989. De la an la an, România devenea Coreea de Nord a Europei, dictatorul Ceauşescu fiind inspirat după paradele dictatorului nord-coreean Kim Ir-Sen. 

După o defilare istovitoare, erau distribuiţi crenvuşti, mici şi vată de zahăr în cantităţi mici din cauza raţionalizării, dar românii erau obligaţi să pară fericiţi şi că se distrează. 

1 decembrie - Ziua Marii Uniri 

Legea 10/1990, declarată la 1 august 1990, a mutat sărbătoarea naţională la 1 decembrie după ce a fost adoptată în 1990 de un parlament dominat de membri ai Frontului Salvării Naţionale şi promulgată de preşedintele Ion Iliescu.

Decizia a stârnit dezamăgire pentru opoziţia anticomunistă (liberali, ţărănişti, naţionalişti şi conservatori de dreapta) ce simpatiza cu tradiţia monarhiei româneşti  asociată cu 10 mai.

Mulţi opozanţi doreau mutarea zilei naţionale la 22 decembrie - ziua când dictatorul Nicolae Ceauşescu a fugit. 

Dar s-a decis că 1 decembrie este de importanţă mai mare pentru unitatea statului român.

La 1 decembrie 1918 , Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria, formată din 1.228 de aleşi ai românilor din Transilvania,  Banat, Crişana şi Maramureş, s-a întrunit la Alba Iulia şi a decretat prin vot unanim „unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de ei cu România”.  

Prima sărbătoare naţională de 1 decembrie a avut cele mai mari sărbători la Alba Iulia. Dar parada a fost marcată de o polarizare politică semnificativă: Corneliu Coposu , pe atunci liderul opoziţiei anticomuniste şi membru al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost întrerupt de mai multe ori în timpul unui discurs de huiduielile mulţimii.  

În fiecare an, o paradă militară anuală se desfăşoară în Piaţa Constituţiei, fie pe Şoseaua Kiseleff , la câţiva metri de Arcul de Triumf din centrul Bucurestiului, iar alte parade separate au loc în oraşul Alba Iulia şi în alte oraşe mari.

Mai jos este parada militară organizată cu ocazia aniversării Centenarului Marii Uniri de pe 1 decembrie 2018. La paradă defilează nu doar trupele Armatei Române, ci şi trupe din alte state membre NATO. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici