Specialişti în tehnologie din România cer MCIN o poziţie faţă de Directiva EU privind drepturile de autor pe piaţa unică digitală

Mai multe organizaţii din România solicită, într-o scrisoare deschisă, ca Ministerul Culturii (MCIN) să comunice public poziţia ţării noastre în legătură cu Directiva privind Drepturile de Autor pe piaţa unică digitală, aflată în procedură de negociere la nivelul Uniunii Europene.

651 afișări
Imaginea articolului Specialişti în tehnologie din România cer MCIN o poziţie faţă de Directiva EU privind drepturile de autor pe piaţa unică digitală

Specialişti în tehnologie din România cer MCIN o poziţie faţă de Directiva EU privind drepturile de autor pe piaţa unică digitală

Scrisoarea deschisă a fost adresată Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi remisă şi MEDIAFAX, iar, prin acest document se mai cere renunţarea la articolele 11 şi 13 din propunerea de Directivă şi consultări publice imediate cu toate părţile afectate de aceste articole.

În document se precizează că propunerile de reformă a drepturilor de autor pe piaţa unică digitală - inclusiv articolul 11 şi 13 - se află în procedură de negociere la nivelul Uniunii Europene, iar şedinţele de trialog, care vor avea loc, probabil, şi pe 13 decembrie, pot fi decisive.

TITLURILE ZILEI

"Atragem atenţia că această propunere se va transforma într-un bumerang împotriva intereselor digitale ale României, descurajând inovaţia în zona digitală. Propunerile actuale vor avea efecte semnificative în practică (demonstrate de ceea ce s-a întâmplat în Spania sau Germania pe zona de drepturi de autor auxiliare), cum ar fi: 1. Descurajarea inovaţiilor digitale şi a start-up-urilor, prin crearea de incertitudine juridică sau chiar blocarea ideilor care ar putea să provoace metodele tradiţionale de business; 2. Limitarea accesului afacerilor europene digitale actuale la finanţare din partea investitorilor, care sunt reticenţi în a susţine afaceri în zone de legislaţie neclară sau riscantă; 3. Blocarea business-urilor şi a cercetărilor provenite din servicii noi bazate pe inteligenţa artificială, care ar avea nevoie de verificarea conţinutului înainte de a fi folosit în acest context", explică semnatarii scrisorii.

Această propunere nu ţine cont de numărul vast de tipuri de conţinut, platforme, deţinători de drepturi şi mecanisme de licenţiere, iar această abordare poate conduce la blocarea activităţii platformelor online şi, implicit, o pierdere a veniturilor pentru creatorii de conţinut.

Principalul risc asociat cu definiţiile propuse de articolul 13, aşa cum este el negociat în prezent, este generat de intrarea sub incidenţa sa a platformelor online (altele decât cele audio-video), precum cele cloud, şi a serviciilor de comunicaţii, de exemplu, WhatsApp. Acestea din urmă ar fi obligate să folosească filtre de upload şi să cenzureze upload-ul sau distribuirea de conţinut protejat de drepturi de autor.

"Potrivit documentului, dacă România doreşte să susţină inovaţia digitală în Uniunea Europeană ar trebui să promoveze public următoarele principii - atât în această propunere, cât şi, în general, în politicile publice: 1. Păstrarea unui mediul digital deschis şi liber, care promovează inovarea şi iniţiativele disruptive. Business-urile vechi trebuie să se adapteze la sectorul digital, nu să li se inventeze noi drepturi pentru a putea supravieţui în acest domeniu. Cum România nu are un bagaj istoric de lungă durată în această industrie, este cu atât mai important ca interesul nostru să fie orientat spre a promova startup-urile şi ideile noi în afaceri; 2. Internetul se dezvoltă pentru că are capacitatea de a agrega tehnic informaţii şi cantităţi mari de date, în mod automat şi semi-automat, conţinut produs de utilizatori simpli, business-uri sau alte calculatoare. Intermediarii care găzduiesc, aranjează sau distribuie acest conţinut beneficiază astăzi de reglementările europene în vigoare (Directiva eCommerce, de exemplu), care le permit a face acest lucru în mod liber şi fără a verifica fiecare informaţie agregată (ceea ce le-ar pune multora imposibilitatea de a-şi face acel business). Orice idee de filtrare preventivă - sugerată sau obligatorie - este o barieră în calea libertăţii informaţiei şi a noilor modele de business digital; 3. Reguli unice la nivel european, fără fragmentări legislative. Reforma europeană reală a drepturilor de autor ar trebui sa ducă la o reală piaţă unica digitală - în care un startup din România sa poată agrega conţinut protejat de drepturi de autor din Danemarca, Portugalia sau Malta şi să-l poată comercializa în întreaga Uniune Europeană - sau poate chiar în întreaga lume, fără a se teme de bariere legislative, care l-ar obliga să investească în consultanţa juridică în fiecare stat membru", se arată în scrisoarea deschisă.

Autorii documentului mai precizează că, "păstrând proporţiile, dar uitându-ne pe tipurile de servicii, putem vedea foarte multe afaceri româneşti ce vor putea fi afectate, unele semnificative - de la marketplace-uri e-commerce (Emag, Elefant.ro,Trilulilu), anunţuri online si vânzări c2c (okazii.ro, Olx, publi24.ro, lajumate.ro etc.), site-uri cu conţinut generat de utilizatori (TPU.ro), forumuri şi spaţii de discuţii (Forum Softpedia.com, Forum Avocatnet.ro, Conta.ro, Desprecopii.com)".

Scrisoarea deschisă a fost semnată de Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnică Bucureşti, Senior Consultant, Digital/IT Expert, Andreea Paul, preşedinte INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, Veronica Ştefan, Fondator Digital Citizen, şi Bogdan Manolea, director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet.

La începutul lunii septembrie, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor, care prevede, printre altele, ca giganţii internetului să plătească mai mult pentru conţinuturile pe care le utilizează.

Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online - tot mai populare - să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.

Votul din septembrie a deschis calea pentru negocieri cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentând cele 28 de state membre, care deja au ajuns la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, înainte de a se ajunge la un text definitiv.

Articolul 11 le oferă publisherilor şi publicaţiilor ocazia de a obţine venituri în momentul în care companii precum Google fac trimitere prin link la articolele lor, permiţându-le să ceară licenţe plătite. Articolul 13 solicită anumitor platforme, precum YouTube şi Facebook, să împiedice utilizatorii să distribuie fără licenţă articole protejate de drepturi de autor.

În urma negocierilor din trialog, textul va trebui din nou să fie supus votului Parlamentului European.

Reacţiile cu privire la noile reguli erau împărţite înainte de votul din septembrie, iar cele mai multe grupuri politice europene, inclusiv Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi Partidul Popular European, nu au avut o poziţie unitară anterior deciziei.

Pe de o parte, enciclopedia online Wikipedia, companii precum Google şi Facebook, activişti pentru drepturi civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea şi diseminarea conţinutului în mediul online şi astfel ar afecta libertatea de exprimare.

Personalităţi ale lumii digitale, precum fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, şi Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, au criticat şi ei directiva.

Pe de altă parte, numeroşi artişti, instituţii de presă, case de discuri şi studiouri de filme s-au declarat în favoarea propunerilor, motivând că astfel vor putea beneficia în mod corect de venituri de pe urma operelor create de ei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici