Ungureanu şi Kelemen au vizitat corpul central al Muzeului de Artă al României, după finalizarea lucrărilor de restaurare

La evenimentul care a marcat finalizarea lucrărilor la Corpul Central al MNAR au fost prezenţi şi vicepremierul Béla Markó şi fostul ministru al Culturii Adrian Iorgulescu, în mandatul căruia au fost demarate lucrările de restaurare.

Gazda evenimentului a fost directorul MNAR, Roxana Theodorescu.

"După mai mult de două decenii, Corpul Central a fost restaurat şi această restaurare s-a datorat faptului că, în 2006, Guvernul de atunci a contractat un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei", a spus ministrul Kelemen Hunor după vizită.

Acesta a precizat că lucrările începute în august 2009, cuprinzând toate sălile din Corpul Central al MNAR, s-au încheiat pe 14 februarie anul acesta.

Ministrul Culturii a anunţat că se doreşte ca, până la sfârşitul anului sau cel târziu începutul anului viitor, această parte din muzeu să fie redată publicului.

La rândul ei, Roxana Theodorescu a precizat că în Corpul Central, la etajul al treilea, se lucrează la amenajarea a două galerii în premieră - cea de artă orientală şi cea de artă decorativă europeană.

"Iată cum un proiect important, un proiect naţional, un proiect în cultură nu ţine cont de schimbările politice", a mai spus Kelemen.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a spus că "Palatul Regal, în starea în care se afla de atâţia ani, era o rană cronică pe obrazul Capitalei". El a mulţumit lui Adrian Iorgulescu pentru "îndrăzneala pe care a avut-o deschizând şantiere de restaurare în toată ţara". "Iar ceea ce înseamnă identitatea pentru o naţiune se constituie în primul rând prin mândria ei culturală, prin patrimoniul pe care-l are şi în felul în care are grijă de patrimoniu", a mai spus Ungureanu, asigurând-o pe Roxana Theodorescu de sprijinul necondiţionat din partea Guvernului pentru a se putea face inaugurarea completă a MNAR.

Corpul Central al Muzeului Naţional de Artă al României a fost inclus, în anul 2006, în Proiectul "Reabilitarea monumentelor istorice din România", finanţat printr-un credit extern acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Proiectul a fost implementat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin Unitatea de Management a Proiectului, valoarea investiţiei fiind de 15.820.508 euro, fără TVA. Lucrările au început în august 2009, pe baza unui contract atribuit prin licitaţie societăţii Aedificia Carpaţi S.A., investiţia fiind finalizată la termen.

În afara lucrărilor complexe de consolidare a clădirii, au fost restaurate şi reamenajate spaţii reprezentative prin semnificaţia lor istorică - Sala Tronului, Salonul de ceai şi Sufrageria -, spaţii ample de expunere muzeală, spaţii de cercetare şi restaurare a lucrărilor de artă, depozite pentru colecţiile de artă, spaţii pentru recepţii de nivel înalt.

După finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare, specialiştii Muzeului Naţional de Artă al României vor începe amenajarea muzeală, astfel încât edificiul să fie redeschis publicului.

Clădirea Muzeului Naţional de Artă al României este clasată ca monument istoric şi este, împreună cu celelalte clădiri din vecinătate - Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica Kretzulescu - o emblemă a Capitalei României. Edificiul este parte componentă a fostului Palat Regal, clădit iniţial după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, între anii 1882-1885 şi refăcut, după distrugerea din 1927, între anii 1935 - 1937, după planurile arh. Nicolae Nenciulescu.