Ziua Libertăţii Presei. Un orădean a creat un site de fake news, faimos în presa americană. Cum putem combate fenomenul ştirilor false

  • 61% din oameni disting adevărul ca adevărat şi 47% minciuna ca minciună
  • O ştire falsă are de şapte ori mai multe şanse să fie distribuită
220 afişări

O ştire falsă are de şapte ori mai multe şanse să fie distribuită. Auzi mereu de fake news, pentru că americanii sunt cei care au consacrat acest tip de informare. Încă de la începutul anilor 1800 erau ziare care scriau că Thomas Jefferson a murit, pentru ca oamenii să nu îl mai voteze. În 1910 a apărut primul cod deontologic al jurnaliştilor, care avea un capitol numit „Minciuni” şi în care le era interzis jurnaliştilor să dezinformeze.

Nu te gândi că fenomenul a fost extirpat atunci. Ştirile false încă se răspândesc, iar presa autentică are două bătălii de purtat: cea pentru adevăr şi internetul, unde se propagă informaţii cu chip de ştire, publicate de oameni care nu au nicio treabă cu presa. Campania electorală din Statele Unite din 2016 a fost momentul de apogeu al acestora. Pe rând, au apărut ştiri despre susţinerea Papei pentru candidatul democrat Bernie Sanders, apoi pentru Hillary Clinton.

„A apărut în scurt timp şi ştirea referitoare la Donald Trump, nici aceasta n-a prins la public. Avea însă să prindă în octombrie 2016, când a fost promovată intens de un site, endingthefeed. com se numea, site care avea originea şi a fost creaţia unui român. Orădeanul Ovidiu Dobrotă, un tânăr de 23 de ani la vremea aceea, care a creat un site de fake news, site care avea să facă o carieră în presa americană, în special pentru că din top 5 fake news hituri despre campania electorală, 3 au fost create de acest site”, a spus Bogdan Oprea, profesor de jurnalism la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti.

A fost un scandal răsunător atunci. Până să o ştergă, ştirea falsă a lui Ovidiu Drobotă se viralizase. A spus că îi pare rău. Dar şi-a continua activitatea în România, iar unul dintre site-urile lui, caplimpede.ro, a fost interzis la începutul pandemiei, pentru că publica ştiri false despre COVID.

Pandemia a adus al treilea val de ştiri false

Pandemia a adus cu ea valul trei al ştilor false. Sunt răspândite în special pe reţelele sociale. Sigur ai văzut un mesaj viral despre cum se tratează coronavirusul cu gargară de apă sărată. Poate l-ai primit de la o mătuşă, care l-a primit de la o verişoară, care l-a primit de la o vecină. La un moment dat, se pierde firul sursei. Şi nu orice informaţie este o ştire. Profesorul de jurnalism Bogdan Oprea, autorul cărţii „Fake News şi dezinformare online”, îţi spune de ce ai tendinţa să crezi ştirile false.

„Suntem niste fiinţe care aş spune suntem sclavii psihicului nostru. Mintea noastra umană, spunea un cercetător suedez, nu este un căutator de adevăr. Nu este un aparat epistemic spunea el. Mintea noastra caută confortul, nu adevărul”, susţine Bogdan Oprea.

Până şi tu poţi alimenta tăvălugul ştirilor false pe reţelele sociale. E de ajuns un like, pentru ca postarea să urce în preferinţele celor din reţea. Şi odată ce dai un like, şi alt like, poate şi un share, vei vedea din ce în ce mai multe informaţii, hai să le spunem, până la verificare, discutabile.

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii a vorbit în termeni cât se poate de clari de infodemie. Ce măsuri putem să luăm tocmai pentru a nu fi părtaşi la propagarea unor ştiri false sau care nu fac altceva decât să dezinformeze, trebuie să vedem de unde provinde caea informaţie. Cât de validă sau care este puterea de expertiză a celui care propagă aceaste informaţii”, a spus Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

De ce nu este Dan Bittman de acord cu purtarea măştii?

O ştire este cu atât mai credibilă, cu cât cel care o distribuie este mai cunoscut. Şi de parcă nu era destul de evident că suntem împărţiţi în două tabere, pandemia a adâncit şi mai mult prăpastia dintre noi. Între cei care accptă restricţiile şi cei care nu. Dan Bittman a spus încă de la începutul pandemiei că nu este de acord cu purtatul măştii. Am vrut să ştim de unde vine convingerea lui că masca nu este utilă.

„Unele informaţii vin din presă, altele, cum să vă spun, formaţia mea e mai tehnică. Am terminat o facultate tehnică, hidrotehnica, în fine, şi nu pot să nu mă uit şi la statistici şi nu pot să fac mici calcule şi să încerc, cu mintea mea, să pun lucrurile cap la cap. Provin dintr-o familie de medici şi ingineri şi ştiu foarte bine ce se întâmplă în spitale. De aceea informaţiile se bat, câteodată, cap în cap şi nu pot să cred aşa, nu ştiu, cred că e şi în natura mea umană, personală, nu-mi vine să cred numai aşa, tot ce mi se aruncă. Indiferent că se numeşte presă, nu ştiu, presa scrisă, presa video. Încerc să mă lămuresc singur dacă, dacă e adevărat sau nu”, a spus Dan Bittman.

Jurnaliştii au misiunea de a verifica din trei surse o informaţie, pentru a ţi-o prezenta apoi ca ştire. Presa autentică are misiunea de a-ţi prezenta informaţia cu acurateţe. Tu ai misiunea ca atunci când îţi iei informaţiile de pe site-uri care nu poartă semnătura unor jurnalişti sau de pe reţelele sociale, să rămâi vigilent.

„Am început să învăţăm că există în conturile acelea, în profilurile acelea pe care le avem prin grupurile noastre de prieteni pe reţelele de socializare, există conturi care nu sunt autentice. Boţii, trolli. De altfel, Facebook a şters în ultimii trei ani şi trei luni, a şters 16,63 miliarde de conturi false. Adică dublul populaţiei mondiale. În condiţiile în care Facebook are utilizatori activi în jur de 2,71 miliarde”, a adăugat Bogdan Oprea.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici