Agenţia Standard & Poor's (S&P) a păstrat perspectiva privind datoria României la stabilă/ Teodorovici, despre anunţul S&P: Confirmă realitatea economică actuală a României - Mediafax

Agenţia Standard & Poor's (S&P) a păstrat perspectiva privind datoria României la stabilă/ Teodorovici, despre anunţul S&P: Confirmă realitatea economică actuală a României

Agenţia de rating Standard & Poor's şi-a menţinut, vineri, perspectiva privind datoria României la stabilă, cât este din 16 mai 2014. Această perspectivă a fost amânată acum două săptămâni la cererea Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

868 afişări
Imaginea articolului Agenţia Standard & Poor's (S&P) a păstrat perspectiva privind datoria României la stabilă/ Teodorovici, despre anunţul S&P: Confirmă realitatea economică actuală a României

Agenţia Standard & Poor's a păstrat perspectiva privind datoria României României la stabilă

La data de 1 martie, S&P şi-a menţinut la „BBB- / A-3” ratingul pentru datoria suverană a României în monedă străină şi locală, pe termen lung, respectiv pe termen scurt, dar a amânat cu două săptămâni perspectiva, care a fost atacată de Guvernul României prin MFP.

„Decizia agenţiei de rating S&P de a menţine perspectiva stabilă a României este una corectă, care recunoaşte şi confirmă realitatea economică actuală a României. Această decizie reflectă atât disponibilitatea Guvernului României pentru dialog, cât şi viabilitatea măsurilor fiscal bugetare adoptate”, a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, vineri, într-un comunicat de presă transmis de ministerul de resort.

 

Gradul moderat de îndatorare externă privată şi publică şi perspectivele de creştere economică puternică continuă sunt punctele forte pentru care au fost menţinute ratingurile şi perspectiva. Unul dintre cei mai importanţi factori de scăderi asupra ratingului îl reprezintă eficacitatea instituţională.

„Chiar dacă estimăm că majorarea deficitelor fiscale şi externe va mânca în buffere şi va face economia românească din ce în ce mai vulnerabilă la încetinirea ritmului de creştere, ne aşteptăm totuşi că poziţiile fiscale şi externe solide vor rezista agravării fluxurilor fiscale şi externe”, au mai arătat reprezentanţii S&P.

Cu toate acestea, reprezentanţii agenţiei atenţionează, de mai multe ori şi sub diverse forme, asupra efectelor negative ale Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, care a fost adoptată la finele anului trecut.   

„Perspectiva stabilă reflectă aşteptările noastre că bufferele fiscale şi externe ale României vor rezista perspectivei de creştere economică moderată şi a potenţialelor riscuri care decurg din pachetul politic recent adoptat, Ordonanţa de urgenţă 114. Am putea scădea ratingul în următoarele 12-24 luni dacă aşteptata modificare a politicilor nu va fi insuficientă pentru a evita o încetinire semnificativă a economiei, ceea ce ar conduce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute, la creşterea datoriei în PIB şi o costuri semnificativ mai mari ale dobânzii. În cazul în care flexibilitatea politicii monetare a României se va diminua, de exemplu, ca urmare a noii taxe pentru bănci, s-ar crea, de asemenea, o presiune scăzută asupra ratingului”, au subliniat reprezentanţii S&P.

Reprezentanţii agenţiei remarcă faptul că măsurile incluse în OUG nr. 114/2018 includ o serie de impozite sectoriale netestate care sunt destinate să compenseze efectele negative ale creşterii generalizată a salariilor şi a pensiilor publice, din ultimii doi ani, deoarece acestea încep să aibă un impact asupra poziţiei fiscale.

Reprezentanţii agenţiei susţin că ar putea creşte ratingul ţării noastre, „dacă mediul instituţional din România s-ar stabiliza, iar Guvernul ar face mai multe progrese sustenabile în ceea ce priveşte consolidarea bugetară, dacă ar plasa ferm datoria publică netă pe o traiectorie descendentă şi şi-ar întări cadrul de guvernanţă”, respectiv dacă s-ar orienta spre o creştere macroeconomică şi finanţe publice mai previzibile şi stabile.

„Confirmarea ratingurilor şi a perspectivei stabile reflectă aşteptările noastre că Guvernul român va lua probabil măsuri pentru a anula sau a recalibra anumite segmente din pachetul său de politici de urgenţă pe care le-a introdus de la 1 ianuarie 2019, după cum demonstrează dialogul continuu cu părţile interesate, pentru a modifica construcţia taxei pe activele financiare, inclusiv planurile de a o separa de rata interbancară. Dacă rămâne schimbată, considerăm că propunerile iniţiale ar putea avea, neintenţionat, efecte negative asupra creşterii economice, a competitivităţii şi finanţelor publice ale României, precum şi asupra eficacităţii politicii monetare a băncii centrale”, au mai susţinut reprezentanţii S&P. 

Mai exact, reprezentanţii agenţiei mai remarcă faptul că legarea taxei pe activele financiare de ROBOR limitează eficienţa politicii monetare, precum şi capacitatea Băncii Naţionale a României (BNR) de a menţine inflaţia sub control, în timp ce menţine stabilitatea sectorului financiar.

De asemenea, aceştia au remarcat că noua legislaţia creşte în mod substanţial cerinţele de capital ale fondurilor de pensii şi face voluntară contribuţia la Pilonul II ceea ce ar putea exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemului de pensii.

„Până în prezent, considerăm politicile guvernului actual ca fiind predominant pe termen scurt şi concentrând spaţiul fiscal disponibil asupra creşterilor salariale şi pensiilor din sectorul public. În acelaşi timp, lipsesc iniţiativele de reformă structurală, în detrimentul reţelei de infrastructură aflată în dificultate şi al sistemului de învăţământ insuficient. România are o istorie îndelungată de operare a unor politicilor de venit pro-ciclice, care, prin eliminarea investiţiilor publice, au întrerupt adesea perioadele anterioare de îmbunătăţire a competitivităţii”, au subliniat reprezentanţii S&P.

În plus, România continuă să sufere de corupţie, deşi agenţia DNA a făcut îmbunătăţiri treptate, în ultimii ani.

„Acestea fiind spuse, reformele juridice controversate care diminuează acuzaţiile de corupţie şi cresc intervenţia politică în instituţiile independente riscă să slăbească statul de drept şi să diminueze controalele şi echilibrele”, au adăugat reprezentanţii S&P. 

S&P reaminteşte că anul trecut PIB-ul a crescut moderat, până la 4,1%, sub rata de creştere ridicată de 7% din anul precedent, când stimularea fiscală şi un mediu extern favorabil s-au combinat ducând la un boom economic în România.

„Creşterea salariilor până aproape de 15% (cu cifre duble pentru al treilea an consecutiv) şi reducerile fiscale au continuat să ridice veniturile disponibile în 2018, în timp ce cererea externă netă, pe de altă parte, şi-a scăzut creşterea, pe măsură ce cererea internă a împins în sus importurile. În 2019, credem că creşterea economică va încetini în continuare, până la 3,5%, din cauza atenuării cererea externă şi investiţiile private mai slabe. În combinaţie cu creşterea tensiunilor comerciale care ar putea duce la o încetinire accentuată a zonei euro, considerăm că riscurile pentru perspectivele de creştere ale economiei României sunt înclinate spre scădere”, au explicat reprezentanţii S&P.

Astfel, în condiţiile în care creşterea medie pe cap de locuitor a României o depăşeşte în prezent pe cea a ţărilor comparabile, reprezentanţii agenţiei se aşteaptă ca economia României să aibă o creştere medie până la un nivel sustenabil, de 3%, anual, în 2020-2022.

„Viitoarea traiectorie de creştere economică va depinde de progresele înregistrate în reformele instituţionale şi de gradul în care România reuşeşte să stimuleze nivelurile investiţiilor interne, de exemplu prin creşterea absorbţiei fondurilor UE”, au subliniat reprezentanţii S&P.

În cazul în care inversarea politicii nu va apărea sau va fi insuficientă, reprezentanţii agenţiei se aşteaptă ca taxele sectoriale nou introduse, prin OUG nr. 114/2018, să provoace întârzieri în investiţiile străine planificate anterior, în special în sectorul energetic.

„Aceasta ar putea încetini convergenţa veniturilor din România spre nivelurile superioare din Europa Centrală şi de Vest. Astăzi, venitul pe cap de locuitor în România rămâne de 50% din venitul din Republica Cehă şi de 60% din cel din Slovacia, de exemplu. Cea mai mare parte a diferenţei o reprezintă nivelurile absolut inferioare de productivitate în România”, au mai afirmat reprezentanţii S&P.

În ultimii trei ani, mediul de afaceri al României s-a deteriorat, după cum indică un studiu al Băncii Mondiale şi, în special, în Clasamentul Global al Competitivităţii al Forumului Economic Mondial, în care România a scăzut cu aproximativ 15 locuri din 2015.

„Observăm o tendinţă aparentă de emigrare a forţei de muncă tinere, educate, cauzată de nemulţumirea faţă de tendinţele actuale ale instituţiilor, precum şi de percepţia unor perspective sumbre pentru îmbunătăţirea condiţiilor generale de trai. Autorităţile române se vor lupta să facă faţă acestei situaţii şi să asigure o traiectorie de creştere mai robustă, precum şi să gestioneze în mod durabil dinamica unei populaţii în rapidă îmbătrânire, cu excepţia cazului în care acţionează pentru a recâştiga diaspora care are o dimensiune considerabilă şi inverseze exodul de creiere”, au mai arătat reprezentanţii S&P.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici