CE recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE achiziţia de terenuri agricole

Comisia Europeană recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări să cumpere terenuri agricole, înainte să expire perioada de tranziţie prevăzută în Tratatul de aderare, respectiv 2014, dar nu consideră că termenele de tranziţie trebuie reduse.

67 afişări
Imaginea articolului CE recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE achiziţia de terenuri agricole

CE recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE achiziţia de terenuri agricole (Imagine: Vlad Dumitrescu/Mediafax Foto)

Tratatul stabileşte o perioadă de tranziţe de şapte ani de laaderare (până în 2014), care permite acestor state membre sămenţină restricţiile existente în privinţa achiziţiei de terenuriagricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice dinalte ţări din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European.

Măsurile tranzitorii sunt reexaminate de către CE, potrivittratatului, în cel de-al treilea an de la data aderării.

Comisia a reexaminat restricţiile temporare şi efecteleacestora, pentru a stabili dacă există posibilitatea scurtării sauîncetării perioadei de tranziţie înainte de data stabilită înTratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat în2009.

CE consideră că în România şi Bulgaria nu este necesarăo reducere a termenelor limită pentru aplicarea măsurilorrestrictive tranzitorii privind achiziţionarea de terenuriagricole, prevăzute în Tratatul de aderare din 2005.

Comisia subliniază că este important ca cele două state membresă valorifice perioada de tranziţie rămasă pentru a stimuladezvoltarea sectorului agricol.

Promovarea competitivităţii în sectorul de profil poate fistimulată înaintea expirării perioadei de tranziţie prinintermediul unor măsuri moderate de deschidere a pieţei agricolecătre investiţiile străine.

Astfel, CE recomandă permiterea achiziţiei libere a uneianumite suprafeţe din terenul agricol al ţării către cetăţeniistrăini din UE care nu sunt stabiliţi în România şiBulgaria.

O altă măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de cătrecetăţeni străini din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări, aunor terenuri agricole, până la o anumită suprafaţă maximă pertranzacţie, eventual împreună cu o cerinţă de a realiza anumiteinvestiţii în inovare tehnologică.

O a treia măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, decătre cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şiBulgaria, dar care închiriază proprietăţi agricole în aceste ţări,a construcţiilor agricole şi a terenurilor pe care acestea suntconstruite.

Potrivit concluziilor studiului şi raportului, în România şiBulgaria nu există o interdicţie totală privind achiziţia deterenuri agricole.

În pofida restricţiilor temporare, a fost integrată o prezenţăconsiderabilă a capitalului străin, fără ca sectorul agricol săsuporte un şoc vizibil, prin înfiinţarea unor companii noi sau aparticipării la companii locale, a stabilirii cetăţenilor UE cafermieri care desfăşoară activităţi independente.

Activităţile investitorilor străini ar putea avea un impactpozitiv asupra reformei agricole din Bulgaria şi România, prinintroducerea unor tehnologii noi, asigurarea capitalului necesarproducţiei, raţionalizarea exploatării terenurilor agricole şicreşterea valorii acestora.

Comisia a remarcat că pe piaţa agricolă a României şi Bulgarieiexistă deja o prezenţă străină semnificativă, reprezentată depersoanele juridice stabilite în aceste ţări, care funcţionează cucapital străin, de străinii care închiriază terenuri agricole fărărestricţii şi de fermierii din UE care desfăşoară activităţiindependente şi au statut de rezidenţi.

Achiziţia de terenuri de către aceşti investitori din UE nu aprovocat niciun şoc vizibil în sectorul agricol, se arată înraport, care adaugă că activităţile vor economice ar putea fi chiaro contribuţie la remedierea deficienţelor sistemice legate deproblemele instituţionale persistente, care împiedică exploatareacu mai mare eficienţă a terenurilor şi, prin urmare,productivitatea agricolă.

De asemenea, după expirarea perioadei de tranziţie, ar fi puţinprobabil să mai apară şocuri ca urmare a unei preluări masive deterenuri, deoarece viitorii investitori vor fi probahbil cei care,în principiu, sunt interesaţi de piaţa agricolă din România şiBulgaria, dar nu în măsura în care ar fi fost nevoiţi să sestabilească deja în aceste ţări în cursul perioadei detranziţie.

Potrivit CE, decalajul faţă de alte state membre ale UE în ceeace priveşte veniturile şi preţurile de vânzare ale terenurilor dinRomânia şi Bulgaria se diminuează în timp, însă este încăsemnificativ şi departe de convergenţa completă. Totuşi, reducereaacestui decalaj nu a fost preconizată sau considerată o condiţienecesară pentru abrogarea derogărilor.

Comisia a mai constatat că indicatorii socio-economici aiproducţiei agricole s-au îmbunătăţit şi se aşteaptă ca aeastătendinţă pozitivă să continue. Există însă o diferenţă importantăîntre cele două state şi restul ţărilor membre ale UE în privinţaproductivităţii şi a ponderii agriculturii în totalul ocupăriiforţei de muncă.

Potrivit raportului, aderarea la UE a influenţat deja pozitivdezvoltarea acestui sector. Stimularea investiţiilor străine îneconomie şi dezoltarea sectorului financiar, prin aderarea la UE,au avut ca efect un acces îmbunătăţit al agricultorilor la sistemulde credite şi asigurări, ceea ce a condus la creştereaproductivităţii agricole, a cererii de terenuri şi a valoriiacestora.

În plus, subvenţionarea fermelor, în cadrul Politicii agricolecomune (PAC), deşi redusă ca nivel comparativ cu subvenţiileacordate fermelor în alte state membre ale UE, reprezintă o parteimportantă a veniturilor fermierilor din cele două ţări

În Bulgaria şi România, reglementarea achiziţionării de terenuriagricole de către străinii din UE este similară.

Astfel, cetăţenii din UE care vor să se stabilească în calitatede fermieri ce desfăşoară activităţi independente şi săachiziţioneze terenuri agricole în România şi Bulgaria nu suntsupuşi niciunei restricţii sau proceduri diferite de cele aplicatelocuitorilor celor două ţări.

Persoanele juridice stabilite în România şi Bulgaria pot, deasemenea, achiziţiona liber terenuri agricole în oricare din acestestate, indiferent de nivelul participării străine la capitalulacestora.

Comisia înaintează acest raport Consiliului European, înconformitate cu Protocolul privind condiţiile şi aranjamentelereferitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României înUniunea Europeană.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici