COMENTARIU: Oh, mia patria, şi bella e perdută! | VIDEO

România, în schimb, este deja, daţi-mi voie să o spun, deja „si bella e perduta!”, chiar dacă unii or să se supere din aceasă cauză. România suferă în mod cronic din cauza reducerii competenţelor, iar clasa de mijloc înregistrează, indiferent de rezultatele economice favorabile, o pierdere importantă de materie cenuşie. Trăim efectele limitării competenţelor pe bază de criterii politice, în care insul este judecat pe baza carnetului de partid şi nu a pregătirii, a rezultatelor sau ideilor. Mai mult, s-a format o categorie de inşi cărora pur şi simplu nu le pasă de efectele acţiunilor lor asupra celorlalţi, indiferent de poziţia publică pe care o ocupă.

Din toate acestea apar inşi burzuluiţi în funcţii publice, de aici gafe şi încurcături, de aici nesfârşite gâlceve prin curţi constituţionale sau nu, de aici un sistem social nesigur şi un sistem economic fără iniţiative.

Psihologul Earl Hunt crede că este vorba de ceea ce se cheamă "inteligenţă naţională".

Într-o comunicare ţinută la o conferinţă a asociaţiei de ştiinţe psihologice, Hunt apreciază că inteligenţa nu este ceea ce măsoară testele IQ, fiind în fapt abilitatea de a rezolva probleme sociale folosint artefacte sociale, adică calculatoarele, cărţile, aplicaţii ştiinţifice sau legi. Zestrea genetică a omenirii este aceeaşi, dar potenţialul fiecărei naţiuni este influenţat de o seamă de factori ce ţin de alimentaţie, sănătate sau poluare, alături de mediul social şi sistemul de învăţământ. Mai este nevoie de o elită cognitivă, de oameni care să creeze şi să asigure funcţionarea artefactelor sociale. Iar naţia, în ansamblul ei, trebuie să dovedească ceea ce Hunt numeşte "dorinţa de a asculta", adică abilitatea de a identifica şi de a-şi însuşi elementele care aduc progres.

Liderii japonezi au decis în secolul 17 să îşi izoleze ţara de restul lumii, iar inteligenţa naţională s-a redus, japonezii respingând pur şi simplu orice proces de modernizare; 200 de ani mai târziu, frontierele culturale s-au redeschis iar Japonia a înflorit.

Inteligenţa unei naţii se leagă în mod direct de prosperitate, de calitatea sistemului legislativ, de eficienţa birocraţiei sau de distribuţia veniturilor, de acel altruism financiar cu care asociam capitalismul în urmă cu trei decenii. Dar acum există domenii în care până la 70% din personalul calificat a plecat. Cinci milioane de români din populaţia activă a României lucrează peste hotare, cei mai mulţi dintre ei fiind oameni inteligenţi, în putere, cei pricepuţi la toate.

Aici au rămas, eufemistic vorbind, corigenţii la geografie, cei ce nu au putut găsi pe hartă ţara în care să plece sau au greşit numele capitalei.