Comisia Europeană avertizează: Legea pensiilor este un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 şi anii următori

Noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 şi în anii viitori, punctează Comisia Europeană în raportul privind constatările misiunii sale de supraveghere desfăşurată în ţara noastră în 25 septembrie.

1938 afişări
Imaginea articolului Comisia Europeană avertizează: Legea pensiilor este un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 şi anii următori

Comisia Europeană avertizează: Legea pensiilor este un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 şi anii următori

Raportul, publicat de Comisia Europeană miercuri, scoate în evidenţă că legea pensiilor, în vigoare din iunie 2019, conţine majorări importante anuale ale punctului de pensie în perioada 2019-2021, inclusiv o creştere de 40% în septembrie 2020. Actul normativ va creşte cheltuielile publice cu 0,8% din PIB în 2019, cu 2,3% în 2020 şi 4,9% din PIB în 2021 în comparaţie cu nivelul nominal al produsului intern brut din 2018, potrivit calculelor realizate de Ministerul de Finanţe condus de Eugen Teodorovici şi citate de Comisie.

Oficialii Ministerului de Finanţe au argumentat la întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei că strategia fiscală a Guvernului pentru următorii ani oferă suficient spaţiu fiscal pentru a suporta cheltuielile în plus cu aceste majorări, pe fondul îmbunătăţirii colectării la buget şi îngheţării cheltuielilor.

Membrii misiunii Comisiei subliniat că nu este clar modul în care noua lege a pensiilor (în special majorarea cu 40% din septembrie 2020) poate fi acomodată fără modificarea calendaruli de implementare a majorărilor. Raportul publicat miercuri notează că, potrivit Băncii Naţionale a României şi Consiliului Fiscal, implementarea legii pensiilor in calendarul legiferat nu este compatibilă cu menţinerea deficitului în ţinta de 3% din PIB din tratatul comunitar.

Potrivit constatărilor misiunii, autorităţile române nu intenţionau să acţioneze în conformitate cu recomandările procedurii de corecţie a abaterii semnificative, publicate în iunie şi în care ECOFIN recomanda României ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7% în 2020.

„Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au explicat că Guvernul nu planifică o ajustare structurală în 2019 sau 2020. Autorităţile române continuă să se concentreze pe menţinerea deficitului principal sub 3% din PIB", se arată în raport.

Ministerul nu a pus la dispoziţia Comisiei ţintele de deficit structural pe următorii ani, dar a explicat că ţintele de deficit bugetar pentru până în 2023 (2,92% în 2020, 2,99% în 2021, 2,74% în 2022, 2,4% în 2023) sugerează că o ajustare structurală ar începe de abia în 2022. Comisia mai spune că autorităţile române au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 iar ministerele au început configurarea planurilor de cheltuieli în linie cu plafonul respectiv.

Comisia mai notează că există riscul ratării ţintei de deficit din bugetul pe 2019 în condiţiile în care în intervalul ianuarie – august 2019 deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 0,6% din PIB mai mare în comparaţie cu perioada similară din anul anterior.

„Potrivit Consiliului Fiscal, există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit pe 2019 şi chiar a limitei de 3% din PIB. Acest lucru se datorează supraestimării veniturilor (în special venituri din TVA şi contribuţii sociale) şi subestimării cheltuielilor cu asistenţa socială şi achiziţia de bunuri şi servicii. Consiliul Fiscal estimează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare de corecţie, deficitul bugetar ar putea să se situeze între 3,4% şi 3,7% din PIB în 2019", punctează Comisia în raport.

Misiunea de supraveghere a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, iar reprezentanţii Comisiei s-au întâlnit în cadrul vizitei cu Daniela Pescaru şi Tiberiu Valentin Mavrodin, secretari de stat la Ministerul Finanţelor Publice, Mirela Călugăreanu, şeful ANAF, cu Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naţionale a României şi Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal al României.

Ca şi în cazul misiunilor similare anterioare, scopul a fost să discute despre măsurile fiscale planificate de autorităţi, pentru a sublinia existenţa riscurilor fiscale şi încuraja respectarea recomandării procedurii de abatere semnificativă, mai punctează Comisia.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici