Consiliul de administraţie al BNR apreciază că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei

Membrii CA al BNR apreciază că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie uşor inferioară celei evidenţiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019.

91 afişări
Imaginea articolului Consiliul de administraţie al BNR apreciază că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei

CA al BNR apreciază că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei

Conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 3 octombrie, publicată joi, membrii Consiliului au concluzionat că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie uşor inferioară celei evidenţiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2 la sută în decembrie 2019 şi la 3,3 la sută la finele trimestrului II 2021.

Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei s-a mărit în iulie la 4,1 la sută, iar în august s-a redus la 3,9 la sută, în linie cu previziunile, menţinându-se astfel peste nivelul de 3,8 la sută atins în iunie, şi deasupra intervalului ţintei. S-a observat că avansul faţă de luna iunie este atribuibil atât componentelor exogene ale IPC – în condiţiile scumpirii produselor din tutun şi ale evoluţiei preţului combustibililor, doar parţial contrabalansate ca impact de temperarea creşterii preţurilor administrate şi a preţurilor LFO –, cât şi inflaţiei de bază.

Astfel, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească – deşi mai lent, inclusiv în raport cu prognoza –, urcând de la 3,3 la sută în iunie la 3,4 la sută în august, aproape integral pe seama preţurilor alimentelor procesate. S-a apreciat că majorarea acestora din urmă reflectă doar în parte evoluţia preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare – îndeosebi scumpirea cărnii de porc, în contextul epidemiei de pestă porcină –, şi că pierderea de dinamică consemnată în acest interval de segmentul serviciilor, în pofida slăbirii uşoare a leului în raport cu euro, ar putea fi conjuncturală, datorându-se în mare măsură ieftinirii unor servicii oferite de un operator din domeniul telecom.

Potrivit opiniei exprimate de mai mulţi membri ai Consiliului, comportamentul recent al inflaţiei de bază indică presiuni inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale, în concordanţă cu dimensiunea şi trendul de accentuare a poziţiei ciclice a economiei – probabil prelungit în trimestrul II –, precum şi cu persistenţa dinamicii înalte a costurilor unitare cu forţa de muncă. Acestora li se alătură menţinerea la cote înalte sau continuarea creşterii, în cazul unor agenţi economici, a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Indicative din perspectiva presiunilor inflaţioniste din economie au fost considerate şi accelerarea din ultimele luni a creşterii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, precum şi situarea deflatorului PIB în trimestrul II la un nivel doar marginal inferior celui atins în intervalul anterior.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut doar o modestă decelerare în trimestrul II, la 4,4 la sută, de la 5,0 la sută în trimestrul I, în condiţiile unei temperări minore şi sub aşteptări a ritmului ei trimestrial, ce face probabilă o creştere ceva mai evidentă a excedentului de cerere agregată în acest interval decât cea anticipată. Totodată, contribuţia adusă de consumul privat la avansul economic a rămas substanţială, fiind totuşi depăşită marginal de cea a formării brute de capital fix, a cărei dinamică a atins un maxim post-criză, însă preponderent pe seama dinamizării construcţiilor noi, cu un impact relativ mai modest asupra potenţialului de creştere a economiei în perspectivă. În acelaşi timp, aportul negativ al exportului net s-a diminuat – în contextul unei temperări mai pregnante a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii –, dar deficitul de cont curent şi-a accelerat adâncirea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a deteriorării consistente a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare. Tendinţa de adâncire a dezechilibrului extern, ce particularizează economia românească în plan regional, a fost considerată de către unii membri ai Consiliului deosebit de îngrijorătoare, mai ales în contextul slăbirii cvasi-generalizate a creşterii economice pe plan extern şi al sporirii incertitudinilor asociate perspectivei acesteia.

Într-o notă de preocupare a fost discutată şi situaţia încordată a pieţei muncii, fiind evidenţiate dificultăţile întâmpinate de companii în procesul de recrutare, mai ales în cazul personalului calificat, precum şi rezultatele modeste din acest an ale programelor de stimulare a mobilităţii interne. Totodată, s-a observat că scăderea uşoară consemnată în trimestrul II de rata locurilor de muncă vacante este atribuibilă în principal restrângerii schemelor de personal în industrie şi că rata şomajului BIM a atins în iunie un nou minim istoric, la care a tins să se menţină ulterior. S-au făcut referiri şi la intenţiile pozitive de angajare, deşi în relativă slăbire, indicate de sondaje de specialitate pentru perioada următoare, dar şi la probabilul recurs mai mare al angajatorilor la personal din afara ţării, în contextul majorării recente a contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa românească. Membrii Consiliului au apreciat că, pe fondul penuriei mari de forţă de muncă, potenţată de probleme structurale, presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, cel puţin pe termen scurt, evocând şi dinamica anuală de două cifre ce a continuat să caracterizeze în ultimele luni câştigul salarial mediu brut nominal, dar şi cel net real, doar în uşoară temperare faţă de trimestrul I. Variaţia anuală de două cifre a costurilor salariale unitare din industrie a înregistrat chiar o creştere sensibilă în acest interval, în contextul pierderilor de productivitate a muncii.

Evaluând caracterul condiţiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ROBOR s-au menţinut semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară în lunile august şi septembrie, continuând totuşi să scadă uşor, iar rata dobânzii la tranzacţiile interbancare şi-a diminuat, pe ansamblul intervalului, ecartul negativ faţă de rata dobânzii-cheie, în condiţiile absorbirii consecvente de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piaţa monetară, prin atragerea de depozite la termen. Media trimestrială a randamentelor interbancare s-a redus însă vizibil în raport cu trimestrul anterior. Totodată, rata medie a dobânzii la creditele noi a suferit un recul în iulie-august faţă de media trimestrului II, în principal pe seama creditelor societăţilor nefinanciare, dar şi a creditelor pentru consum, chiar în condiţiile în care IRCC s-a mărit sensibil din prima zi a trimestrului III. Scăderile de pe cele două segmente au fost apreciate a veni totuşi, în mare parte, din majorarea în acest interval a volumului de credite garantate acordate sectorului agricol, fiind însă şi de natură să sporească incertitudinile generate de IRCC din perspectiva transmisiei şi conduitei politicii monetare, inclusiv în condiţiile menţinerii relativ constante a acestui indice în trimestrul IV.

În acelaşi timp a fost evidenţiată relativa stabilitate dovedită de cursul de schimb leu/euro de-a lungul celei mai mari părţi a trimestrului III, dar şi uşoara corecţie crescătoare consemnată de acesta la mijlocul lunii septembrie, în contextul slăbirii apetitului investitorilor pentru activele de pe pieţele emergente, inclusiv ca urmare a infirmării aşteptărilor acestora privind magnitudinea relaxării conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE. Pe fondul diferenţialului considerabil al ratei dobânzii, ajustarea raportului leu/euro a fost sensibil inferioară creşterii înregistrate de ratele de schimb ale altor monede din regiune, au avertizat mai mulţi membri ai Consiliului, în condiţiile în care, relaţiile noastre comerciale cu aceste ţări se soldează cu deficite consistente. Unii membri ai Consiliului au atras însă din nou atenţia asupra riscului ca actualele evoluţii/evenimente de pe plan extern – conflictele globale de natură comercială şi valutară, procesul Brexit şi tensiunile geopolitice – să provoace schimbări bruşte ale apetitului global pentru risc, implicit mişcări însemnate de capital, ceea ce reclamă, mai ales în condiţiile deficitelor gemene, vigilenţă din partea băncii centrale şi pregătire pentru o eventuală necesară reacţie promptă.

Membrii Consiliului au sesizat şi o relativă intensificare a activităţii de creditare, în condiţiile în care creditul acordat sectorului privat şi-a reaccelerat uşor creşterea în primele două luni ale trimestrului III, iar media dinamicii sale a revenit la nivelul din trimestrul I, reprezentând vârful ultimilor 7 ani. Totodată, variaţia anuală a componentei în lei a urcat din nou pe palierul de două cifre, cu aportul consistent al creditelor noi pentru consum, al căror volum a atins un maxim istoric. Şi componenta în valută s-a dinamizat, pe seama segmentului societăţilor nefinanciare, astfel încât ponderea în total a creditelor în lei a crescut doar marginal, ajungând în august la 66,7 la sută.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au concluzionat că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie uşor inferioară celei evidenţiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2 la sută în decembrie 2019 şi la 3,3 la sută la finele trimestrului II 2021. S-a apreciat că acţiunea factorilor pe partea ofertei va continua să fie uşor dezinflaţionistă în septembrie-octombrie, dar va redeveni moderat inflaţionistă în ultimele două luni ale anului. Influenţe în dublu sens sunt aşteptate în principal din evoluţia recentă şi viitoare a preţurilor volatile, în timp ce efecte constante, marginal mai inflaţioniste decât în prognoza anterioară, se prezumă din partea preţurilor administrate şi a preţului tutunului. În schimb, pe orizontul mai îndepărtat de timp dinamica preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale ar putea devansa sensibil valorile anticipate anterior, au atenţionat unii membri ai Consiliului, dată fiind probabila eliminare, în scurt timp, a restricţiilor impuse pe piaţa energiei prin actele normative în vigoare. Au fost semnalate însă şi incertitudinile mărite asociate perspectivei apropiate a cotaţiei petrolului – în contextul încetinirii tot mai evidente a economiei globale şi al volatilităţii tensiunilor geopolitice –, precum şi eventuala creştere peste aşteptări a producţiei agricole în acest an, cu efecte asupra evoluţiei pe termen scurt a preţurilor produselor alimentare.

Presiuni inflaţioniste semnificative vor continua probabil să genereze în perspectivă apropiată şi factorii fundamentali, mai cu seamă cererea agregată şi costurile salariale, au arătat membrii Consiliului. Cele provenind din poziţia ciclică a economiei ar putea fi totuşi mai temperate decât se previzionase în august, în condiţiile în care se anticipează o încetinire relativ mai pronunţată a creşterii economice în semestrul II, în principal pe fondul unei performanţe mai modeste a agriculturii, implicând staţionarea gap-ul pozitiv al PIB în acest interval la valoarea înaltă atinsă în trimestrul II, respectiv, uşor sub nivelurile prognozate anterior. Evaluarea are în vedere şi uşoarele influenţe favorabile asupra PIB potenţial prezumate a veni din evoluţia recentă şi viitoare a formării brute de capital, al cărei aport la creşterea economică l-a egalat probabil şi în trimestrul III pe cel al consumului privat, după cum sugerează valorile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată.

Perspectiva pe termen scurt şi mediu a investiţiilor este însă marcată de incertitudini crescute, au convenit membrii Consiliului. Cele mai mari au ca sursă conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului, precum şi potenţialul impact al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesară, dar şi inevitabilă, o corecţie fiscală în perspectivă, în vederea readucerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere; s-a convenit că ajustările sunt de aşteptat să vizeze cu prioritate cheltuielile de investiţii, dar că momentul iniţierii consolidării fiscale, precum şi ritmul şi magnitudinea acesteia sunt dificil de anticipat. Incertitudini ceva mai mici continuă să decurgă şi din unele practici bugetare, precum şi din frecventele măsuri fiscale şi modificări legislative implementate în ultimii ani – cu impact asupra profiturilor şi încrederii companiilor –, precum şi din ritmul absorbţiei fondurilor europene.

În schimb, incertitudini şi riscuri mărite s-a considerat că vin din mediul extern – atât pe calea comerţului exterior, cât şi prin intermediul încrederii şi al investiţiilor străine directe –, în condiţiile sporirii riscurilor la adresa economiei zonei euro şi a celei globale induse de războiul comercial şi de Brexit, dar şi ale relaxării conduitei politicii monetare de către băncile centrale majore. În acest context, membrii Consiliului au remarcat că în trimestrul III exportul net e posibil să-şi fi mărit din nou contribuţia negativă la avansul economiei româneşti, dată fiind reaccelerarea creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în luna iulie, pe fondul încetinirii sensibile a creşterii anuale a exporturilor, concomitent cu redinamizarea importurilor de bunuri şi servicii. Totodată, deficitul de cont curent şi-a accentuat trendul de adâncire în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut – în pofida unei relative ameliorări a evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare şi al celei a veniturilor secundare –, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a continuat să scadă.

În evaluările privind dezechilibrul extern – a cărui accentuare se consideră a deveni tot mai preocupantă din perspectiva macrostabilităţii şi a sustenabilităţii creşterii economice – membrii Consiliului au evocat decalajul dintre dinamica absorbţiei interne şi tendinţa de slăbire a cererii externe; au fost, de asemenea, menţionate problemele de competitivitate non-preţ ale unor sectoare, dar şi pierderile de competitivitate prin preţ înregistrate de unele companii, pe fondul majorării costurilor salariale şi al cvasi-stabilităţii cursului de schimb al leului. Membrii Consiliului au reafirmat nevoia unei corecţii controlate a dezechilibrului extern, susţinută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, a fost reiterată importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a readucerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici