Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 14,5% din PIB anul trecut, cu 3 puncte peste 2008

Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14% din PIB în 2012, dar în scădere faţă de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal.

408 afișări
Imaginea articolului Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 14,5% din PIB anul trecut, cu 3 puncte peste 2008

Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 14,5% din PIB anul trecut, cu 3 puncte peste 2008 (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Analiza are ca bazã de plecare estimările Insitutului Naţional de Statistică privind economia subterană, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, faţă de 19,5% din PIB în 2008, o diferenţă de 5 puncte procentuale în patru ani. Şi la aceast capitol vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB.

Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei.

Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creşterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.

Pe locul secund se plasează contribuţiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei şi o pondere de 3,24% din PIB.

"Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de«muncă la negru» salariaţi în economia subterană). Acesta
poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind
costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale. La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane salariaţi la negru, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din
economie", se arată în raportul Consiliului Fiscal.

În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie). În ceea ce priveşte evaziunea fiscală la impozitul pe profit, s-a luat în calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservată (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) şi ponderea acestuia în total excedent brut din exploatare din economie.

Pentru evaziunea la accize şi "taxa pe viciu" la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.

Evaziunea la ţigări a crescut în 2006 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii "taxei pe viciu" şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind în registrată în 2009-2010 pe fondul creşterii accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 ţigarete în 2010.

În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.

De remarcat faptul ca în cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare în acest moment, ea crescând foarte rapid în urma majorării accizei de la 51,8 euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011. Acest lucru a cpndus la prăbuşirea veniturilor din accize la această categorie de la 106 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012.

"În plus, la nivelul accizelor din alcool, deşi în perioada 2006-2012 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic şi produselor distilate la începutul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur în 2010, după care a rămas constant până în 2012, o creştere de peste 60%), veniturile din accize colectate au crescut foarte puţin (doar cu 9% în
perioada 2006-2012)", se mai spune în raport.

Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată în 2012.

De asemenea, se remarcă în cazul TVA o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se observă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.

De asemenea, în cazul impozitului pe venit şi, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătăţire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a aînregistrat o stagnare a gradului de conformare şi ulterior o deteriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.

Deteriorarea gradului de conformare se poate observa şi în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creşterea cotelor de CAS în anul 2008.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici