FMI: Creşterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu preţul creşterii inflaţiei - Mediafax

FMI: Creşterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu preţul creşterii inflaţiei

România a făcut progrese importante în rezolvarea unor dezechilibre economice şi în refacerea nivelului de creştere economică de după criză. În acelaşi timp însă, reapar riscurile de la nivel macroeconomic, iar inflaţia „se reaprinde”, arată un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

457 afişări

Imaginea articolului FMI: Creşterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu preţul creşterii inflaţiei

FMI: Creşterea economică a accelerat pe fondul relaxării fiscale, dar cu preţul creşterii inflaţiei

Creşterea economică a accelerat pe fondul stimulului fiscal şi al creşterii salariilor, ducând însă şi la creşterea inflaţiei, mai ales începând cu mijlocul anului 2017. Astfel că acum există semne de supraîncălzire a economiei, crescând volatilitatea de la nivel macroeconomic, arată raportul FMI.

Documentul mai arată că sectorul financiar românesc rămâne dominat de bănci, cu precădere de primele cinci bănci, care deţin în jur de 60% din totalul depozitelor. Per total, sectorul bancar deţine 80% din bunurile sectorului financiar. De asemenea, puţin peste 10% din împrumuturi au fost efectuate de către Instituţiile Financiar Nebancare (IFN-uri), tendinţa fiind de creştere.

 

Deocamdată, vulnerabilitatea băncilor provine atât din gradul mare de expunere pe datoria publică (aproximativ 22% active), cât şi pe piaţa imobiliară - risc amplificiat şi de programul Prima Casă. De exemplu, arată FMI, în intervalul 2008-2017 procentajul creditelor imobiliare a crescut de la 21% până la 54%. Din aceste motive, Fondul recomandă introducerea unor penalităţi pentru băncile cu expuneri mari pe datoria publică.

Au scăzut şi creditele neperformante, în decembrie 2017 fiind înregistrată o scădere până la procentajul de 6,4% - de la 21,9%, cât era ponderea acestora în 2013. Nivelul acestora rămâne, totuşi, destul de mare în rândul microîntreprinderilor şi al firmelor mici şi mijlocii, factor care le limitează accesul la credite. Marea majoritate a companiilor mari nu se lovesc de această problemă, datorită preferinţei împrumuturilor din afară.

Potrivit FMI, datoria publică era de 36,8% din PIB la sfârşitul anului 2017, relativ puţin în comparaţie cu alte state membre UE. Dar pentru un stat cu o economie în curs de dezvoltare, „datoria publică tinde să crească spre un nivel care ar putea fi problematic pe viitor”. Conform calculelor Fondului, o datorie publică situată undeva între 40-45% din PIB ar putea crea condiţiile izbuncirii unei recesiuni economice.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
FMI ,
CREŞTERE ECONOMICĂ ,
MACROECONOMIE

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.