Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Atenţie la weekendurile din Grecia din această vară

Iar când Financial Times scrie într-unul din cele două editoriale zilnice nesemnate ale ziarului, deci asumate ca politică redacţională, chiar sub logo-ul „Without fear and without favour“ (Fără frică şi fără favoruri), că Grecia mai face încă un pas spre exitul din zona euro, atunci nu mai e de glumit.

„Când o ţară vest-europeană amână scadenţa unei rambursări către FMI după o procedură folosită anterior de Zambia, este limpede că guvernanţa sa economică este spulberată“, scrie Financial Times.

Financial Times scrie cu răceala unei publicaţii care reflectă în primul rând interesele Marii Britanii şi deci ale lirei sterline. Astfel de semnale când se dau sunt aprobate de la cel mai înalt nivel, iar Martin Wolf, şeful echipei de comentatori ai ziarului de business britanic, este un apropiat al oamenilor care conduc sistemul financiar britanic şi european.

Este clar că Wolf, un jurnalist care scrie de peste 40 de ani la Financial Times, nu dă întâmplător acest mesaj. Dimpotrivă. Este un îndemn către oficiali şi către mediul bancar şi de business internaţional să ia în considerare din ce în ce mai realist posibila ieşire a Greciei din zona euro.

Germania nu poate duce două crize concomitent -  Grecia şi Ucraina -, iar Ucraina devine prea importantă geopolitic pentru a nu fi sprijinită în continuare.

Pentru că iată ce scrie tot Financial Times, tot într-un editorial nesemnat, deci asumat ca linie a ziarului, câteva zile după editorialul despre Grecia:

Titlu: „Creditorii Ucrainei ar trebui să împartă povara datoriei“. Este tot sub logo-ul „Fără frică şi fără favoruri“, dar este limpede că atunci când interesele politice o cer, logica circuitelor economice nu mai funcţionează. 

Oamenii de la FT dau un mesaj clar, scris negru pe alb: „Deţinătorii privaţi de bonduri ucrainene ar trebui să accepte un «hair cut» în negocierile privind restructurarea datoriei ucrainiene“, cu alte cuvinte să renunţe la o porţie din credit. Şi este indicat chiar şi nivelul acestui haircut: 40%.  Interesant este în context că cel mai mare creditor şi liderul consorţiului este Franklin Templeton, administratorul american de fonduri care se ocupă şi de Fondul Proprietatea.

Mai mult, este indicat ca soluţie chiar şi un instrument financiar evocat de guvernul elen în negocierile cu creditorii externi dar care i-a fost refuzat - emisiune de bonduri cu randament legat de creşterea economică.

„Supravieţuirea Ucrainei este strategic imperativă pentru Vest (înlocuiţi „Supravieţuirea“ cu „Revolta“, „Ucraina“ cu „Polonia“, schimbaţi anul cu 1985 – şi iată cum istoria se repetă...). Datoria ţării trebuie tăiată la un nivel care să permită supravieţuirea ţării. Într-un subiect de asemenea magnitudine geopolitică, interesele financiare private nu pot fi lăsate să dicteze politicii publice“. Ce poate fi mai limpede decât acest mesaj? Uitaţi de bani acum, câştigul vine pe termen lung, „public policy“ nu este o expresie goală în Financial Times sau oriunde în vest.

Grecia însă, izolată terestru de celelalte ţări europene membre ale spaţiului Schengen şi ale zonei euro, poate fi la limită lăsată deoparte pentru a salva restul.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro