Tu ştii ce mai fac banii tăi? Şapte reţete de finanţare politică prin şpagă, cu documente şi exemple concrete de la PSD, PDL şi PNL

Şapte dosare penale de corupţie pe care procurorii le-au finalizat în ultimii 25 de ani arată că partidele politice din România folosesc şpaga provenită din mecanismele de corupţie pentru finanţarea formaţiunilor politice şi, în acest circuit, a campaniilor electorale.

2843 afișări
Imaginea articolului Tu ştii ce mai fac banii tăi? Şapte reţete de finanţare politică prin şpagă, cu documente şi exemple concrete de la PSD, PDL şi PNL

Tu ştii ce mai fac banii tăi? Şapte reţete de finanţare politică prin şpagă, cu documente şi exemple concrete de la PSD, PDL şi PNL

Adrian Năstase a inventat concursul „Trofeul Calităţii”, MMircea Cosmaeste acuzat de DNA că îşi asigura şpăgile chiar din banii statului, forţând asfaltatorii, pentru a obţine în schimb contractele, la plata unui comision ilegal care umfla, în consecinţă costurile lucrărilor cerute de Consiliul Judeţean. Mai direcţi în relaţia cu contractorii, Horea Uioreanu, Valentin Preda, Bunea Stancu sau Silviu Bian - susţin procurorii în rechizitorii - cereau direct şpaga pentru partid de la firmele care aveau contracte cu statul. FFlorin Popescu(mâna dreaptă a Elenei Udrea) a vrut, din câte au arătat tot procurorii, doar pui grill: 60 de tone, pentru campanie. Circuitul de mai sus arată că banii partidelor sunt şi banii tăi. Tu ştii ce mai fac banii tăi?

„Oficial, în campanii, banii se primesc prin mandatarul financiar, dar ştim că se iau şi altfel”. Este declaraţia lui Silviu Bian, fost vicepreşedinte PDL Alba, condamnat la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, după ce le-a cerut şpagă propriilor angajaţi, pentru finanţarea campaniei sale electorale.

De multe ori, corupţia nu se traduce prin simpla mituire a unui demnitar sau privat, pentru a-şi face datoria sau a închide ochii. Din marile dosare de corupţie la care procurorii au lucrat în ultimii 25 de ani şi în care judecătorii au şi dat sentinţe, o mică parte, atât cât au putut proba procurorii, arată că banii proveniţi din mecanismele de corupţie care s-au ramificat către politicieni sau funcţionari publici nu alimentează doar buzunarele acestora, ci şi conturile partidelor politice din care aceştia provin sau care îi susţin în funcţie. Se poate spune, deci, că o parte din sumele de milioane de euro pe care marile partide politice le cheltuiesc în campaniile electorale provin şi din corupţia pe care oamenii acestor partide o girează sau, în unele cazuri, aşa cum arată rechizitoriile, o patronează.

De la modelul patentat de fostul premier PSD Adrian Năstase, care şi-a finanţat campania electorală printr-o chetă impusă de Guvern companiilor private, în concursul-marionetă "Trofeul Calităţii", până la comisionul rezervat partidului în Prahova, unde firmele de asfaltări cotizau şpaga la baronul PSD Mircea Cosma şi la fiul său, de la puii grill de campanie electorală ai lui Florin Popescu (PDL), la şpăgile directe cerute, din datele relevate în dosare, de Horea Uioreanu (PNL), Valentin Preda (PSD) sau Silviu Bian (PDL), mecanismele corupţiei româneşti servesc nu doar conturile unor politicieni, ci şi bunăstarea partidelor lor în campania electorală.

Gândul vă prezintă cum au funcţionat şapte astfel de combinaţii corupţie-partide, în folosul finanţării campaniilor electorale, aşa cum reies din documentele juridice oficiale. Dosarele respective sunt fie finalizate cu sentinţe definitive, fie constituie deocamdată doar acuzaţii ale procurorilor, asupra cărora judecătorii se vor pronunţa.

Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax continuă astfel seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” arătând, în următoarele zile, şi lista contractelor electorale acordate, în 2014, în judeţele Prahova, Brăila şi Cluj, pe care le patronează încă titularii acestor dosare. O serie editorială care provoacă partidele la transparenţă în finanţarea campaniei, companiile la denunţarea presiunilor politice, instituţiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide şi parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.

1. Adrian Năstase, PSD. Dosarul „Trofeul Calităţii” – chetă cu forţa la firme, pentru campanie

Dosarul „Trofeul Calităţii” este cel mai consistent dosar de corupţie, care priveşte finanţarea campaniilor electorale, fiind considerat, de altfel, şi cel mai răsunător dosar penal în care, pentru prima dată în România, un înalt demnitar a fost condamnat la închisoare pentru corupţie (infracţiunea pentru care a fost condamnat Adrian Năstase este una conexă corupţiei – folosirea influenţei de lider de partid politic, pentru a obţine pentru sine sau pentru alţii avantaje patrimoniale).

Metoda brevetată de Năstase a fost următoarea: sub pretextul unui concurs-mascaradă – „Trofeul Calităţii în Construcţii”, firme, instituţii de stat şi persoane fizice (patroni, politicieni, şefi de instituţii de stat) au cotizat sume fixe drept taxe de participare la concurs, iar o parte din bani a fost folosită la finanţarea campaniei electorale a premierului Adrian Năstase.

În 2004, Adrian Năstase era premierul României, şeful celui mai puternic partid politic – PSD, şi candidatul pentru funcţia de preşedinte al României, cotat cu cele mai bune şanse de câştig. Procurorii anticorupţie au demonstrat, iar judecătorii au confirmat faptul că în 2004, campania electorală a premierului Adrian Năstase a fost finanţată ilegal.

Ancheta DNA a arătat că înainte de alegerile din 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a organizat un concurs naţional, în care firme de construcţii au concurat cu diverse proiecte pentru construirea unor imobile. De fapt, judecătorii au constatat că „Trofeul Calităţii” a fost o operaţiune ilegală de strângere de fonduri pentru campania prezidenţială a lui Adrian Năstase. Firmele erau constrânse să participe la acest concurs-fantomă, plătind taxe de participare care variau de la 500 la 1.500 de lei, constrângerea provenind din faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii le autoriza activitatea şi clădirile produse, iar neparticiparea le-ar fi atras firmelor prejudicii.

Judecătorii au constatat că din peste 1,7 milioane de euro (70 de miliarde de lei vechi) cât a strâns ISC din taxele de participare la „Trofeul Calităţii”, aproape 860.000 de euro au fost folosiţi apoi pentru achiziţionarea de materiale de campanie electorală, pentru Adrian Năstase.

În documentele oficiale, Adrian Năstase şi PSD au declarat o sumă de patru ori mai mică, drept cost total al campaniei electorale a lui Năstase – 217.000 euro, au arătat procurorii DNA, acest lucru fiind confirmat de judecătorii instanţei supreme.

Potrivit documentelor din rechizitoriul întocmit de procurorii DNA, operaţiunea de strângere de fonduri s-a derulat în felul următor:

Inspectoratul de Stat în Construcţii, condus de Irina Jianu, pusă în funcţie de Adrian Năstase, a decis organizarea concursului naţional „Trofeul Calităţii”.

Pentru organizarea concursului, au fost contractate mai multe companii ale omului de afaceri Bogdan Popovici.

La concurs, au participat câteva mii de persoane fizice şi firme. Deşi de organizarea evenimentului se ocupau companiile lui Bogdan Popovici, firmele de construcţie şi oamenii de afaceri sau politicienii erau invitaţi să participe la „Trofeul Calităţii” de către inspectorii ISC. Presiunea era evidentă, pentru că inspectorii respectivi îi controlau, le dădeau amenzi şi le aprobau construcţiile în munca de zi cu zi.

Taxele de participare, de 500 de lei pentru persoanele fizice şi de 1.500 de lei pentru firme, erau colectate tot de către ISC, deşi de organizare se ocupau firmele lui Popovici. După ce taxele au fost colectate (peste 1,7 milioane de euro), ele au fost virate de la ISC către firmele lui Bogdan Popovici.

De aici, o parte din bani (aproximativ 860.000 de euro) a fost apoi transferată către Eurografica, firmă care s-a ocupat de achiziţia materialelor electorale pentru campania lui Adrian Năstase.

Fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare în acest dosar, în 2012. Înainte să se prezinte la arest, Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol, fiind însă împiedicat de unul dintre poliţiştii prezenţi la locuinţa sa, pentru a-l duce la închisoare. Fostul premier a executat 8 luni din această pedeapsă fiind eliberat condiţionat.

Citeşte mai multe pe www.gandul.info

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici