COMENTARIU Adrian Onciu | Cum vor redeschide şcolile pe 8 februarie fără să ne bage în depresie

Oricare va fi decizia finală legată de începerea şcolii în semestrul doi, ea va avea darul de a-i enerva la culme pe o parte dintre elevi, profesori, părinţi şi bunici.

5060 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu | Cum vor redeschide şcolile pe 8 februarie fără să ne bage în depresie

Cele două puternice curente de opinie manifestate pe parcursul pandemiei se bat cap în cap. Pe de o parte îi avem pe părinţii nemulţumiţi total de şcoala online. În această categorie intră şi mulţi dintre profesori, în general incapabili să se adapteze noului sistem de predare. Din diverse considerente, părinţii respectivi nu pot urmări evoluţia copiilor rămaşi singuri acasă, în faţa calculatorului. Preferă să-i ştie la şcoala, în grija cadrelor didactice. Problema se agravează în cazul învăţământului primar, unde până în martie 2020 programul de şcoală şi after-school rezolva inclusiv necesităţile de ordin social ale părinţilor prinşi în activităţile lor profesionale.

Aceeaşi părinţi în general par dispuşi să-şi asume mai multe riscuri atunci când vine vorba despre posibilitatea de a se infecta cu Covid-19. Atât ei, cât şi copiii sau bunicii. În sprijinul ideii de renunţare la învăţământul online vine şi situaţia din ţările unde elevii continuă să meargă în sălile de clasă, iar medicii nu au constatat o relaţie directă de cauzalitate cu creşterea numărului de infectaţi. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a adus în discuţia publică modelul francez, unde spre deosebire de Germania şi Marea Britanie şcolile continuă să funcţioneze normal. 

Merită amintit şi faptul că învăţământul privat a găsit o soluţie inedită, chiar dacă printr-un artificiu la limita legii. În deplină înţelegere cu profesorii, părinţii au fost de acord să-şi trimită copiii la şcoală sub pretextul unui aşa-zis after-school desfăşurat, în mod excepţional, în prima parte a zilei. Fenomenul n-a făcut decât să vină ca un argument în plus că şcoala trebuie redeschisă, din moment ce în învăţământul privat nu s-au semnalat focare de infecţie. 

Despre ce se întâmplă în mediul rural aproape că nu are rost să mai discutăm. În mod clar am asistat la un eşec de proporţii.

De cealaltă parte a baricadei se situează părinţii foarte îngrijoraţi pentru sănătatea lor, a copiilor şi a bunicilor. Absolut firesc, după atâtea luni de campanie mediatică menită să-i bage-n sperieţi până şi pe cei mai înverşunaţi critici ai măsurilor anti-Covid. Multele necunoscute legate de noile tulpini din Anglia şi Africa de Sud au darul să-i sperie şi mai tare (dacă mai era nevoie). În general aceşti părinţi s-au descurcat rezonabil în perioada de învăţământ online. Au avut posibilitatea să-i supravegheze pe copii, să-i ajute fie direct, fie prin intermediul bunicilor sau a bonelor. Între lipsa socializării şi a contactului faţă-n faţă cu cadrele didactice, pe de o parte, şi perspectiva de a se îmbolnăvi, de cealaltă parte, aceşti părinţi ar alege oricând prima variantă.

Ei nu înţeleg de ce ministrul Educaţiei exclude din start revenirea la modelul hibrid de învăţământ – jumătate la şcoală, jumătate online, în special acolo unde clasele sunt supraaglomerate, cu 30-40 de elevi. Li se pare că argumentul lui Sorin Cîmpeanu, potrivit căruia varianta hibridă s-a dovedit ineficientă, nu stă deloc în picioare. Şi că reflectă mai degrabă plângerile unor profesori deranjaţi că trebuie să-şi desfăşoare activitatea în ochii publicului, în lumina reflectoarelor. A îngrămădi 40 de copii într-o încăpere de cel mult 30 de metri pătraţi (de multe ori aerisită doar la prima oră) în actualele condiţii de pandemie nu pare a fi, într-adevăr, cea mai strălucită idee.

Aceeaşi părinţi se tem că testele rapide promise în şcoli de ministrul Educaţiei nu vor contribui, practic, la rezolvarea problemei. În mod evident vor fi prea puţine faţă de necesar, iar în al doilea rând cine să le facă? Câte şcoli au medici sau asistenţi? Câţi dintre ei se pricep la testele Covid? Apoi se ridică întrebarea dacă în calitate de părinţi v-aţi lăsa copiii pe mâna oricărei asistente (mai mult sau mai puţin calificată) fără să fiţi de faţă în momentul desfăşurării actului medical.

Pe urmă mai intervine situaţia deloc ipotetică în care părinţii îşi vor trimite copiii la ore în pofida unor semne evidente de boală. Triajul epidemiologic la poarta şcolii pare o glumă proastă.

Ministerul Educaţiei încearcă să spulbere temerile părinţilor prin invocarea modelului francez, în condiţiile în care chiar şi în Franţa există o puternică presiune pentru trecerea la învăţământul online. ”Distanţarea în şcolile româneşti se poate face la fel cum s-a făcut şi în clasele cu peste 30 de copii în sistemul de educaţie din Franţa, spre exemplu, unde încăperile nu sunt nici mai mici, nici mai mari decât cele din România şi ei nu au avut o creştere a ratei de infectare”, a explicat ministrul Cîmpeanu.

În acelaşi timp, Sorin Cîmpeanu a dat asigurări că elevii cu probleme medicale (sau care locuiesc împreună cu persoane vulnerabile) vor avea parte de toată înţelegerea pentru continuarea şcolii în sistem online. La fel şi profesorii cu boli cronice. Cum se va întâmpla asta în mod practic, încă nu se ştie. Dar se presupune că respectivii copii, 1-2-3 dintr-o clasă oarecare, vor urmări cursurile de acasă, printr-un sistem de transmisie video în direct, fără a putea interacţiona cu colegii şi profesorii.

În pofida entuziasmului guvernamental, campania de vaccinare va rezolva, eventual, doar temerile profesorilor de a nu se îmbolnăvi. Pentru că părinţii, copiii şi bunicii încă neimunizaţi rămân la fel de vulnerabili.

Reprezentanţii ambelor puncte de vedere – pro şi contra redeschiderii şcolii fără sistem hibrid – au încercat să-şi susţină argumenţia şi să facă presiuni la nivelul Ministerului Educaţiei  printr-o serie de petiţii semnate pe internet. Deocamdată primii par a beneficia de sprijinul puternic al ministrului Cîmpeanu, dar situaţia s-ar putea schimba până pe 2 februarie, când şi Ministerul Sănătăţii va avea un cuvânt de spus. Posibil unul decisiv, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din următoarele zile, inclusiv în Uniunea Europeană.

N-aş vrea să fiu în pielea miniştrilor Cîmpeanu şi Voiculescu atunci când vor stabili în ce condiţii se vor desfăşura cursurile din semestrul al doilea. Orice hotărâre din cele două variante posibile va fi extrem de proastă pentru unii dintre părinţi, profesori şi copii.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici