COMENTARIU Adrian Onciu: Eşecul AstraZeneca, poticnelile Pfizer-Moderna, ipocrizia OMS şi contraatacul Rusiei şi al Chinei

47672 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu: Eşecul AstraZeneca, poticnelile Pfizer-Moderna, ipocrizia OMS şi contraatacul Rusiei şi al Chinei

COMENTARIU Adrian Onciu: Eşecul AstraZeneca, poticnelile Pfizer-Moderna, ipocrizia OMS şi contraatacul Rusiei şi al Chinei

Luaţi de valul urgenţei sanitare am trecut în planul doi latura financiară a campaniei globale de vaccinare. O greşeală, evident. În ciuda senzaţiei că primim un remediu absolut gratuit, până la urmă tot noi, cetăţenii, scoatem banii din buzunare sub formă de taxe şi impozite. 
 
Compania Pfizer, spre exemplu, estimează vânzări de 15 miliarde de dolari în 2021. Mega-afacerea cu vaccinuri este tot ceea ce şi-ar putea dori un investitor în plină pandemie, fie el şi de talia miliardarului Bill Gates. Condiţiile sunt ideale: cerere imensă, furnizori puţini, preţ impus cu uşurinţă, distribuţie en-gros şi plată anticipată, cu garanţii guvernamentale. Ca să nu mai vorbim despre perspectivele noilor tulpini, despre viitoarele pandemii şi campanii de re-vaccinare periodică. 
În ce priveşte calitatea mărfii, nimeni nu ar trebui să strâmbe din nas. Atunci când mor oamenii în spitale, iar secţiile ATI sunt arhipline, nevoia de a urgenta autorizarea vaccinurilor prin comprimarea la maxim a studiilor clinice reprezintă doar un amănunt lipsit de importanţă. 
 
Desigur, ca simpli cetăţeni nu avem altceva de făcut decât să dăm crezare producătorilor. Fiecare îşi laudă marfa şi aduce în sprijinul afirmaţiilor teancuri întregi de documente parafate de specialişti, dar ţinute departe de ochii publicului. La o simplă căutare pe Google aflăm că unele vaccinuri au o eficacitate de 60 la sută, altele ajung şi la 97 la sută. Niciun furnizor nu a întins, totuşi, coarda. O eficacitate de sută la sută ar fi fost necredibilă până şi în saloanele unor spitale de psihiatrie. Cât despre reacţiile adverse, a spune fără să clipeşti că ”vaccinurile sunt sigure”, deşi studiile clinice nu au evaluat impactul pe termen mediu şi lung, este ca şi cum a-i pretinde că Florin Cîţu are muşchii lui Klaus Iohannis fără să-i fi văzut primului decât frizura.
 
Să revenim la aspectul strict financiar. Cum era de aşteptat, blocul euro-atlantic şi-a promovat intens vaccinurile dezvoltate de firmele din Statele Unite, Germania şi Marea Britanie. Încă din start mass-media occidentală a dus în derizoriu eforturile Rusiei şi a Chinei de a veni cu propriul produs. A pus la îndoială capacitatea celor două super-puteri de a respecta procedurile de fabricaţie şi testare clinică transparentă, sugerând că s-ar fi sărit peste numeroşi paşi absolut obligatorii. 
 
Războiul mediatic şi de acaparare a pieţii se află în plină desfăşurare. Dacă la începutul anului companiile Pfizer/BionNTech şi Moderna reuşiseră să-şi vândă produsele în Uniunea Europeană şi Statele Unite (în mod firesc, de altfel), problemele ulterioare de producţie şi distribuţie aveau să relanseze competiţia cu firmele Big Pharma din Rusia şi China. Şi asta pe fondul unor surprize din partea britanicilor de la AstraZeneca, acuzaţi că îşi favorizează compatrioţii şi încalcă o serie de contracte ferme cu Bruxelles-ul. De altfel vaccinul AstraZeneca (cotat la o eficienţă de doar 60 la sută, potrivit medicului Valeriu Gheorghiţă), a intrat recent în dizgraţia Germaniei, Austriei şi Italiei. Specialiştii de la Berlin, Viena şi Roma nu îl recomandă tocmai persoanelor de peste 65 de ani (respectiv 55 în cazul Italiei), considerate a fi şi cele mai vulnerabile. Cu alte cuvinte, la nivel de imagine în rândul potenţialilor clienţi, AstraZeneca a primit o lovitură mortală, fiind scoasă aproape complet din competiţia cu Pfizer şi Moderna. Vaccinul britanico-suedez apare acum într-o lumină chiar mai proastă decât produsele concurente din China şi Rusia. România ar urma să primească 1,3 milioane de doze AstraZeneca în contul lunilor februarie şi martie, iar specialiştii noştri încă nu ştiu ce categorii de vârstă ar urma să imunizeze. 
 
Ca să realizăm amploarea afacerii, merită menţionate preţurile de vânzare ale principalele vaccinuri aprobate. Potrivit revistei Politico, o singură doză de Pfizer ar costa 12 euro, Moderna 18 dolari şi AstraZeneca 17,8 euro, în timp ce alte surse (biospace.com) spun că Pfizer ar fi de vânzare cu 19,5 dolari, Moderna cu 25-37 dolari, iar AstraZeneca cu 25-37 dolari. Desigur, pentru două doze ar trebui să înmulţim sumele respective cu doi. La o eficacitate pretinsă de producători de 92 la sută, vaccinul rusesc Sputnik V pare a avea un preţ foarte bun, de sub 10 dolari pe doză. Mai nou, chiar specialiştii din occident au început să-i vadă calităţile. Chinezii de la Sinovac şi Sinopharm îşi vând produsele cu 18-30 de dolari, la o eficacitate de 78, până la 91 la sută. 
 
La început calculul politicienilor occidentali a fost simplu. Vaccinurile Pfizer-Moderna-AstraZeneca urmau să ajungă cu prioritate în Statele Unite, Uniunea Europenă, statele afiliate şi cele dezvoltate, capabile să plătească, pe loc, preţul corect. În pofida directivelor pline de demagogie trasate de OMS şi ONU în spiritul globalist de întrajutorare, statele sărace şi în curs de dezvoltare aveau să se descurce fiecare după posibilităţi. Altfel spus, cu vaccinurile din China şi Rusia. Luate eventual pe datorie. 
 
Actuala criză a vaccinurilor agreate la Bruxelles pare să fi schimbat radical datele problemei. De la discursul sceptic şi denigrator faţă de produsele chinezeşti şi ruseşti, politicienii occidentali s-au văzut strânşi cu uşa şi au trecut brusc la poziţii conciliante. Aşa că ţările din lumea a treia ar putea să mai amâne imunizarea de turmă în noile condiţii. Şi să genereze, iarăşi, o serie de ”îngrijorări” majore la nivelul OMS şi ONU.  
 
Spre stupefacţia multora, ministrul german al Sănătăţii Jens Spahn a declarat la finele săptămânii trecute că nu există nici un obstacol în privinţa utilizării vaccinurilor Sputnik V şi Sinopharm produse de Rusia şi China, dacă primesc aprobarea Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA). Ruşii au depus deja o cerere la EMA, urmând să le furnizeze europenilor 100 de milioane de doze în al doilea trimestru al anului, dacă răspunsul va fi favorabil. ”Vom avea încă cel puţin 10 săptămâni grele cu deficit de vaccinuri”, a scris Jens Spahn pe Twitter.
 
Până ca politicienii de la Bruxelles să se trezească, Ungaria a luat iniţiativa şi a negociat pe cont propriu cu China şi Rusia. Vecinii noştri au fost primii din UE care au aprobat vaccinul rusesc Sputnik V şi pe cel chinezesc Sinopharm. În acelaşi timp, din dorinţa de a accelera campania de vaccinare, oficiali de la Budapesta s-au deplasat la Beijing pentru a cumpăra cinci milioane de doze Sinopharm, produs folosit deja în ţări ca Serbia sau Emiratele Arabe Unite. La rândul lor lăsate în ofsaid în cadrul negocierilor cu firmele Pfizer-Moderna-Zeneca, state ca Ucraina, Brazilia, Filipine, Indonezia, Hong Kong, Turcia şi Chile au cumpărat cantităţi importante de vaccin chinezesc Sinovac, cu o eficacitate estimată la 78 la sută.  
 
Uniunea Europeană a precizat, printre dinţi, că încheierea acordurilor ruso-ungar şi chinezo-ungar în afara cadrului comun al blocului au fost improprii, dar nu ilegale.
 
Dacă facem abstracţie de presupusa dorinţă a populaţiei de a se imuniza în proporţie de 70 la sută, aşa cum recomandă OMS, în Europa principala preocupare rămâne lipsa vaccinurilor. Oficialii germani au observat că fără aportul firmelor din China şi Rusia va fi greu (spre imposibil) ca europenii să capete o imunitate de turmă într-un interval de timp rezonabil. 
În România campania de vaccinare scârţâie, cu toate declaraţiile bombastice ale autorităţilor. Lipsa produsului de bază se simte zi de zi. Vaccinul Moderna abia astăzi a fost distribuit în centrele din întreaga ţară, iar persoanele vulnerabile mai au de aşteptat, din nefericire. În plus, acestea din urmă nu se vor putea imuniza cu AstraZeneca fără riscuri, dacă ar fi să ne luăm după recomandările specialiştilor germani, austrieci şi italieni. 
 
Fraţii noştri din Republica Moldova aşteaptă şi ei, abia pe la mijlocul lunii februarie, donaţia de 200.000 de vaccinuri promisă de Klaus Iohannis, dar şi primele transporturi de la Pfizer (25.000 de doze) şi AstraZeneca (264.000 de doze). 
 
În condiţiile date, în ciuda dorinţei celor trei mari companii (Pfizer-Moderna-AstraZeneca) de a menţine monopolul pe piaţa europeană şi eventual de a se extinde, în final s-ar putea dovedi că Ungaria a ales cea mai potrivită soluţie. Şi că modelul maghiar ar fi unul bun de urmat măcar în ce priveşte imunizarea de turmă, dacă nu cumva şi în legătură cu relaţia faţă de Bruxelles. 
 
Altfel, aşa-zisul război al producătorilor de vaccinuri nu a fost şi nu este nici o clipă unul ideologic sau legat de calitatea mărfii. Vorbim pur şi simplu despre bani. Cât mai mulţi bani făcuţi la foc automat, pe spinarea pandemiei. 
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici